„Totul pentru ţară! Nimic pentru mine“
Carol I, primul rege al României a avut cea mai lungă domnie din istoria ţării. Neamţul care a domnit 48 de ani peste români a intrat în România deghizat şi cu un paşaport fals. Carol I a fost regele sub care România şi-a dobândit Independenţa, a câştigat Dobrogea şi Cadrilaterul. O personalitate rece şi calculată, un militar neamţ riguros,...
Să ne cunoaștem plaiul CODRII TIGHECI, ÎN LISTA MONUMENTELOR NATURII
Rezervația peisagistică „Codrii Tigheci”este una din ariile naturale protejate de stat. Se întinde pe o suprafață de peste 2500 ha, între satele Cociulia, Capaclia și Lărguța, ocolul silvic Cociulia, raionul Cantemir. Peisajul poate fi descris ca: pădure naturală de tipul codrilor pe cumpăna apelor și versanți abrupți, cu stejar pedunculat, gorun, carpen, frasin, tei, cireș sorbul, scoruș ș.a. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie...
TRADIȚII, DATINI ȘI OBICEIURI DE PAȘTE, ÎN SUDUL BASARABIEI
Este firesc, ca pasca, cozonacul, ouăle vopsite și încondeiate să fie “cărți de vizită”, simboluri ale celei mai mari sărbători creștin-ortodoxe - Învierea Domnului Nostru, Iisus Hristos. Nu toți cunosc, însă, că într-un șir de localități din sudul Basarabiei s-au mai păstrat tradiții, datini și obiceiuri pascale inedite, mai rar întâlnite, cum sunt Lăzărelul, Siva sau Împărțitul. Satele Cîșlița-Prut,...
O lecţie de istorie, care încă rămâne a fi învăţată
Săptămâna curentă a fost marcată de comemorarea victimelor celui de al doilea val al deportărilor regimului comunist, când în urma operaţiunii militate „Iug” zeci de mii de ţărani înstăriţi şi intelectuali de la sate cu familiile lor au fost ridicaţi în miez de noapte din case, îmbarcaţi în peste 30 de garnituri de tren şi evacuaţi în condiţii inumane...
FOLCLORUL, CREAȚIA POPULARĂ SUNT ARIPILE PENTRU ZBOR AL UNUI POPOR
Adevărata fericire este să nu-ți uiți rădăcinile, înaintașii, să-ți cunoşti graiul, cântecele, doinele, baladele, dansurile strămoşeşti, care ne determină ca neam. Tot ce avem mai scump a fost creat de cel mai mare şi talentat compozitor – poporul. Renumitul coregraf şi folclorist Vladimir Curbet spunea:„Obiceiurile, datinile, muzica şi jocurile noastre populare, coborând din vremuri străvechi, constituie o nepreţuită avere...
Rapsozii Moldovei. VASILE LIPCAN:“DECÂT VATRA STRĂBUNĂ N-AM NIMIC MAI SCUMP ȘI MAI DRAG”
Bătătura satului natal este cel mai bun exemplu ce poate fi dat pentru adevărata comuniune dintre mai mulți oameni, ce se bucură să fie împreună, să se ajute între ei în orice clipă și să facă lucruri frumoase, de folos, de care să se mândrească, să se bucure și pe care să le lase copiilor ca niște „mărgăritare de...
Cociulia: Întâlnirea absolvenților INESTIMABILĂ, LEGĂTURĂ DINTRE GENERAȚII
Tradițional, pe parcursul lunii februarie, ușile instituțiilor de învățământ din țară se deschid cu nostalgie și bucurie pentru absolvenți. Foștii colegi de școală și profesorii se adună pentru a celebra împreună „Ziua întâlnirii cu absolvenții”. Dornici de a trăi inedita, irepetabila atmosferă a acestui eveniment, desfășurat în incinta instituției – Gimnaziul „Valeriu Hanganu” din satul Cociulia, raionul Cantemir, au sosit...
Legende inspirate Povestea cireșului
Roșii sau negre, dulci sau amare, cireșele sunt preferate de către cei mari și de către cei mici, iar la început de vară sunt nelipsite pe mesele noastre. Fiecare colțișor de natură are câte o mică legendă, care ne-au făcut copilăria frumoasă . …Se spune că numele de cireșe vine de la o femeie pe nume Cireșoaia și care trăia undeva...
Dinastii lăutărești FASCINANTA POEZIE A TRILULUI DE CIOCÂRLIE…
Precum e multașteptată de către noi toți primăvara, atunci când după o iarnă lungă de hibernare, viața izvorăște din nou prin coltele verde al ierbii, apoi – în albul imaculat al firavilor ghiocei, în galbenul și rozul primelor flori de câmp, dar și în zâmbetul cuminte al celor care și-au prins la piept simbolul dragostei -Mărțișorul - se bucura...
• Rapsozii Moldovei COLOANA VERTEBRALĂ A NEAMULUI, CÂNTECUL LUI…
Pentru prima dată l-am ascultat, cu freneticele-i melodii, interpretate la chitară, pe scena improvizată din “Poiana salcâmului”, în cadrul primei ediții a Festivalului „Dulce floare de salcâm”, desfășurat într-un pitoresc loc din preajma Vălenilor din lunca Prutului, Cahul, satul lui de baștină, înconjurat de bălți cu stuf și păpuriș, în care mișună pești, diverse vietăți, păsări cântătoare, cu dealuri...














