În luna florilor, la 1 mai, s-a născut Ion Vatamanu – poet, savant, publicist și om politic, unul dintre cei care au modelat destinul cultural și național al Basarabiei moderne. Născut în 1937, la Costiceni, județul Hotin, astăzi, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, el avea să-și poarte, întreaga viață, rădăcinile și dorul de neam precum o pecete sfântă în inimă și în scris.
Chimist de profesie, doctor și conferențiar universitar, Vatamanu a ales să urce nu doar pe treptele laboratorului, ci și pe cele ale conștiinței naționale. A fost omul care a îmbinat știința cu sensibilitatea lirică, cercetarea cu arta cuvântului. În paginile volumelor sale – Rădăcina aripilor, Cântecul zorilor, Zbânțul inimii – cuvintele devin “fir de lumină în fereastră” sau “scrisoare pe adresa timpului”.
„Sunt veșnic întoarcerea,
Dorul la casa bună,
Sunt curcubeul care vine
Peste Basarabia mea.”
Poezia lui Ion Vatamanu este profund legată de pământul natal, de suferințele și renașterea Basarabiei. În versurile sale pulsează dragostea de patrie, nostalgia copilăriei și o sete nestinsă de libertate:
„Aș vrea să vin acasă
Cu brațele pline de cer,
Cu pâine curată pe masă
Și dor nesfârșit să ofer…”
Glasul renașterii – presă în grafie latină și demnitate națională
În vremuri de cumpănă pentru limba română și identitatea națională, între 1989-1991, Ion Vatamanu, împreună cu poeta Leonida Lari, asigură conducerea ziarului Glasul, primul ziar în grafie latină din perioada postbelică în Republica Moldova. Ziarul era tipărit la Riga, în Letonia, cu sprijinul Societății „Dacia”, și distribuit clandestin în Basarabia. Glasul a fost nu doar o publicație, ci o adevărată punte de lumină între două maluri de Prut, între trecut și viitor, între frică și curaj.
„Glasul nostru e pământul,
E răsăritul, e ființa,
E alfabetul cel vechi
Pe care-l spălăm cu lacrimă.”
Ulterior, între 1991-1993, a fost director al revistei Columna, încă un for de rezistență și afirmare culturală în primii ani ai independenței.
Deputat, semnatar al Independenței și președinte de comisie parlamentară
În valul de speranță și frământare al începutului de ani ’90, Ion Vatamanu a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994), fiind desemnat președinte al Comisiei parlamentare pentru Cultură și Culte. A avut un rol esențial în promovarea și apărarea limbii române, a identității naționale și a valorilor democratice. Este unul dintre cei care au semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova în 1991 – gest de curaj, vis împlinit pentru o întreagă generație.
„Trecem Prutul cu inima-n dinți,
Visul ne ține de mână,
Renaștem cu fiecare cuvânt
Scris pe limba noastră bună.”
Ultimul drum și moștenirea lăsată
S-a stins din viață pe 9 august 1993, mult prea devreme, dar a lăsat în urmă nu doar volume de poezie și pagini de știință, ci și o amprentă vie în istoria noastră. Este înmormântat la Cimitirul Ortodox Central din Chișinău – acolo unde liniștea nu e uitare, ci recunoștință.
Ion Vatamanu rămâne, pentru Basarabia, unul dintre simbolurile renașterii naționale – un poet al reîntoarcerii, un intelectual al demnității, o voce care a știut să dea „glasul” speranței și libertății. Opera și exemplul său continuă să inspire generații, să cheme la adevăr și la lumină.
Ana Radu
