Cultivarea viței de vie de struguri de masă pentru viticulorii moldoveni s-a dovedit a fi una dintre cele mai de perspectivă îndeletniciri, astfel că în ultima perioadă de timp la sudul și în centrul țării se înregistrează o majorare evidentă a suprafețelor cultivate cu soiuri de masă, respectiv, crește și profitul obținut de pe urma comercializării recoltei în stare proaspătă și, evident, interesul pentru această cultură.
Exemplu în acest sens, servește gospodăria antreprenorului Vasile Țurcan din Grigorăuca, Căușeni. El cultivă în present șapte soiuri de viță de vie de soiuri de masă pe cea mai mare suprafață de prin părțile locului, – 54 de hectare. Cinsprezece hectare din suprafață ocupă soiurile apierene, cunoscute ca struguri fără semnințe. Acești strugurii sunt tot mai căutați pe piețele de peste hotare și se comercializează la un preț superior celui oferit pentru soiul tradițional „Moldova”.
Și fiindcă avntajul și interesul este evident, Asociația Națională a Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă a organizat în gospodărie un atelier, la care au participat mai mulți viticultori din Căușeni și Ștefan Vodă și Anenii Noi.
Gheorghe Gaberi, președinte al Asociației, și-a amintit de unde a apărut ideea de cultivare a soiurilor apierene: ” “Am mers în sudul Italiei am văzut plantații cu suprafața de zeci de hectare, ocupate de acest soi, am discutat cu viticultori care produceau cantități de 30, 40 de tone și vindeau cu un preț foarte bun în piața Germaniei și a Olandei, și am încercat cumva să îl promovăm. Cu trei ani în urmă am făcut un atelier de lucru la Institutul de Pomicultură și Viticultură, alături de autorii soiurilor, și am decis să îl promovăm ca unul din soiurile apirene de perspectivă ”. În continuare, președintele Asociației a vorbit cu lux de amănunte despre necesitatea de diversificare a producției de struguri, care ar fortifica poziție noastră pe piața externă și a menționat, în special soiul „Supernova” cunoscut și ca „Chișmiș lucistâi”. „Este un soi mult apreciat de consumatori, dar, cu părere de rău, nu este cunoscut pe larg de viticultori. Vrem să îl studiem profund. Pentru că eu personal văd în el un mare potențial de extindere a suprafețelor și, în primul rând, văd mari perspective de un câștig mai substanția pentru membrii asociației noastre”, a menționat Gheorghe Gaberi.
Gazda evenimentului, Vasile Țurcan, s-a referit, în special la acest soi cultivat pe o suprafață de șase hectare. Producătorul estimează o recoltă de 10-15 tone la hectar. În total, se așteaptă să obțină până la 80 de tone de struguri.” Soiul dat este primul an când a intrat pe rod, după cum vedeți este un soi foarte productiv”, avea să constate Vasile Țurcan, specifcând că pentru a concura pe piața internațională, podgoria a fost dotată cu un sistem de susținere de tip Pergola și cu un complex italian de irigare prin picurare. Prima recoltă este destinată integral exportului. „Piața este receptivă la produse de calitate, avea să menționeze viticultorul, astfel că nu avem probleme cu desfacerea strugurilor”.
Producătorii, care au participat la atelier, au fost convinși de argumentele expuse și sunt de părere că acest soi fără semințe are viitor, că ar trebui continuate testările. Tudor Zmeu, viticultor din Roșcani, Anenii Noi a exprimat opinia unanimă a producătorilor prezenți la fața locului: „Soiurile apirene sunt foarte întrebate, solicitate pe piața Uniunii Europene. Acum soiurile sunt în top, toți caută ceva nou. Soiurile apirene, corespund solicitărilor, sunt fără semințe și calibru mare.”
De aceiași părere, a fost și reprezentantul oficialităților, Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii: „Este un soi foarte interesant, întrebat pe piața externă și este un soi care are un gust și un aspect vizual deosebit.” Reprezentantul Ministerului a mai menționat că soiurile apirene ocupă deocamdată o suprafață redusă în plantațiile de struguri de masă și este de datoria statului, să-i susțină pe viticultorii, care vor întreprinde acțiuni reale pentru extindrea suprafețelor cultivate cu soiuri de struguri de bună pespectivă.
Constantin Rotaru
