Este vorba de Traseul “Panorama Beleului”, cu o lungime de circa cinci kilometri ce poate fi parcurs în 1,5-2 ore de mers, oferind impresionante puncte de belvedere asupra Lacului Beleu și a Rezervației naturale din zonă. Ruta este destinată în special drumețiilor și explorării naturii.
Startul celui de-al doilea traseu, „Dealul Cămilei”, se dă în satul Văleni și se întinde pe circa 2,5 kilometri, fiind accesibil în aproximativ o oră de mers. Itinerarul urcă spre zona de izvoare, oferind priveliști panoramice asupra localității, râului Prut, îmbinând elementele naturale cu tradițiile și istoria locului.
…Cele două noi rute turistice sunt parte a Regiunii „Prutul de Jos”, inclusă în Rezervația Biosferei UNESCO, care este recunoscută pentru biodiversitatea sa și pentru peisajele naturale deosebite. Astfel, lacul Beleu reprezintă un ecosistem acvatic important pentru conservarea avifaunei și pentru dezvoltarea turismului de observare a păsărilor. Vom adăuga că Proiectul în cauză a fost realizat cu sprijinul Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și al Facilității Globale de Mediu (GEF), fiind implementat de Ministerul Mediului, în parteneriat cu mai multe instituții naționale și locale, inclusiv autorități din raionul Cahul și administrațiile locale din Văleni și Slobozia Mare.
Notă:Rezervaţia ,,Prutul de Jos”, a fost creată la 23 aprilie 1991, prin Hotărârea Guvernului, pe o suprafaţă de 1755,4 ha. Este situată în partea de sud-vest a țării, de-a lungul cursului inferior al râului Prut, ultimul mare afluent al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România). Posibilităţile vizitării Rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al vizitatorilor, de categoria de vârstă a acestora, precum şi de nivelul hidrologic al lacului Beleu.(Apropo, vizitatorii de vârstă preşcolară şi şcolară pot opta pentru excursii în grupuri mari sau mici, efectuate pe traseul terestru, iar pentru maturi, în cazul unor grupuri mici, când nivelul hidrologic permite deplasarea pe acvatoria lacului, se poate vizita traseul acvatic. Acesta începe la sediul Rezervaţiei unde pot vedea speciile de Nufăr alb, loc de unde vor lua barca cu care vor străbate gârla Manolescu spre lac. Traversând lacul spre sud, ajungem la ,,Gura Beleului”, gârla Rotarului şi Năvodului.-n.n.).
De menționat că în ultimii ani și în alte zone ale țării se întreprind activități de dezvoltare a traseelor turistice. Astfel, în zona Codrilor Tigheci, Cantemir, rezervație naturală protejată cu o suprafață de circa 2,5 mii hectare se află situl arheologic „Cociulia – Cetăţuie Tracică”, care face parte din siturile arheologice înregistrate în raionul Cantemir, cu denumirea Cociulia I. Situl reprezintă o aşezare cu trei nivele de locuire din primul mileniu î.Hr. (sec.VIII-VII); tot aici au fost găsite hârburi de oale şi alte obiecte specifice perioadei date.
O nouă atracție turistică a apărut recent și în comuna Enichioi, unde arheologii au descoperit vestigii arheologice interesante – un cuptor de olărit, mărturie vie a unei tradiții străvechi. Este vorba de o structură medievală (un cuptor de ars ceramică şi fragmente de vase din sec.X-XI), care sugerează urme ale unor ateliere sau locuinţe vechi în zonă. Toate materialele descoperite au fost prelucrate şi sunt expuse în Muzeul de Istorie și Etnografie din satul Tartaul, unde pot fi vizionate de persoanele interesate. Descoperirea demonstrează existența unei tradiții vechi de olărit în sudul Moldovei; reflectă tehnici meșteșugărești transmise din generație în generație; poate deveni un obiectiv turistic și educațional pentru promovarea patrimoniului local.
Vom adăuga, că și în satul Capaclia, Cantemir, a fost identificat un nou sit arheologic, obiectivul reprezentând o așezare de mari dimensiuni cu urme de locuire din epoca fierului (sec. IV-III î, Hr.) și perioada romană târzie (sec. IV d. Hr.). Specialiștii Agenției Naționale Arheologice au adunat, de pe suprafața sitului mai multe fragmente ceramice, provenite de la vase lucrate cu mâna și la roată, precum și câteva arteface lucrate din diferite materiale. Cel mai probabil, este vorba despre o mărgică din pastă sticloasă, un jeton executat dintr-un ciob de vas, un astragal cu urme de lustruire și câteva piese de silex. Denumirile locurilor din acest sat denotă că localnicii erau meșteriîn ale olăritului, confecționării obiectelor din lut și ceramică: Chetrăria, Lutăria, Colacul, Valea Ulciorului ș.a.
Ion Domenco
