Acum câteva luni, la sfârșitul lui februarie, când în imediata apropiere de hotarele noastre se declanșase un adevărat război devastator, eram aproape sigur, că urgia va fi oprită în foarte scurt timp, că va dura poate câteva zile, sau o săptămână-două. Aveam ferma convingere, că cei de au declanșat această catastrofă, își vor da seama, că din cauza unei ambiții absolut neîntemeiate, sunt omorâți mii de civili și distruse zeci de orașe și sate. Se întâmplă nu în evul mediu, dar în secolul 21, secol al civilizației avansate. Eram sigur, că armatele vor fi retrase și situația va reveni la normalitate.
Dar…și după expirarea a mai mult de 200 de zile, războiul continuă. Au mai fost omorâți alți zeci de mii de oameni și făcute una cu pământul încă zeci de localități ucrainene. Tot în această perioadă a continuat aprofundarea crizei economice, care se răsfrânge direct și asupra noastră. Scumpirile de gaze, petrol și energie electrică au condus la o inflație fără precedent, la creșterea prețurilor contribuind mult și suspendarea relațiilor comerciale cu țara vecină, de unde, tradițional ne asiguram cu produse alimentare. Această creștere a prețurilor a fost și mai este stimulată de către comercianții noștri, care se folosesc din plin de situație, dublează sau chiar triplează nestingherit prețurile pentru a-și mări veniturile.
Este evidentă îngrijorarea și nemulțumirea populației. Foc în gaz mai toarnă și așa zisa opoziție, care mai organizează la comanda dirijorilor proteste împotriva guvernării (de parcă nu-i cunoscut adevărul știut de toată lumea, că criza economică la nivel internațional este cauzată anume de uneltirile Moscovei, care încearcă să destabilizeze situația inclusiv și pe această bucată de pământ, pentru a-și instaura la putere oamenii loiali).
În condițiile complicate dictate de realitățile deloc favorabile, evident că așteptăm de la actuala guvernare o atitudine mai hotărâtă în stăvilirea inflației, acțiuni mai ferme împotriva instigatorilor la dezordine, o activitate mai eficientă a justiției în combaterea corupției și, nu în ultimul rând, o conlucrare mai apropiată cu societatea, fapt ce presupune și lichidarea birocratismului, care, de fapt tergiversează bunele intenții enunțate la cel mai înalt nivel, dar reduse „la zero” prin străduința celor din administrațiile de stat de diferite nivele și domenii, care, deseori, au singura preocupare, – să stea în umbră, să nu întreprindă nici o mișcare în plus, ca nu cumva să fie observați că nici pe departe nu-și îndeplinesc atribuțiile funcționale.
Cunoaștem justificările guvernării. Ele-s acceptabile, doar parțial. Într-adevăr și pandemia și războiul au influențat mult asupra stării economice. Dar acelorași încercări au fost supuse și alte state, însă nici unul n-a înregistrat o inflație atât de mare (34,5%) cum e la noi. Și-n alte țări războiul și pandemia au făcut și mai fac ravagii, însă acolo, spre deosebire de țara noastră, nu înflorește corupția, este funcțională justiția și nu-și fac de cap agenții economici din comerț și cei responsabili de sectorul energetic.
…Puterea statului se manifestă în reacții prompte la crize, în acțiuni concrete și eficiente la provocările timpului, în vegherea respectării legilor și a drepturilor cetățenilor, în grija reală pentru bunăstarea și viața concetățenilor. Doar având la bază aceste principii, guvernarea poate avea un sprijin real din partea societății, Și bunele intenții sunt salutabile, dar numai cu ele nu poți scoate țara din criză.
Constantin Rotaru
