Monografia “Sărata-Răzeși, de pe malul Prutului”(Notograf Prim, Chișinău, 2022, autor – Ion Domenco) relevă trecutul și prezentul localității Sărata-Răzeși din raionul Leova (cunoscută și ca Gura-Sărată-n.n.), care este una bogată, variată și interesantă, cu tradiții, obiceiuri și datini străbune. Apropo, sărbătorilor din calendarul creștin-ortodox, tradițiilor seculare, folclorului din sat autorul le-a consacrat un loc aparte, la fel ca și datinilor și obiceiurilor din ciclul vieții, conservate și promovate în localitate, ceea ce este o dovadă în plus că oamenii din partea locului sunt adevărați creștini, or, cu lumina binecuvântării, a rugăciunilor către Domnul trăiesc de secole sătenii, fiind convinși că orice lucru, orice pas de la locașul sfânt pornește…
…Acesta a și fost laitmotivul evenimentului de lansare a cărții, care avu loc chiar de Hramul bisericii – Adormirea Maicii Domnului – în căminul cultural al satului. Moderatoarea activității, Angela Bostan, șefa grădiniței de copii din sat, a reușit să canalizeze discuțiile în albia firească a lucrurilor, reușind să alterneze discursurile și luările de cuvânt cu un spectru larg de poezii, cântece și dansuri – populare și moderne -, în interpretarea ansamblului de fete de la Casa de cultură “Răzășencele”, a elevilor și dascălilor lor din clasele primare, a micuților de la grădinița de copii “Ghiocel” din sat, ghidați cu măiestrie de educatori, astfel încât lansarea de carte s-a transformat într-o sărbătoare de zile mari a acestui petic de pământ – “sat cu oameni gospodari prietenoși și respectuoși” – care în acest an a rotunjit 247 de ani de la prima atestare documentară. Voi menționa că pe parcursul activității, dna Bostan a dovedit că e și o mare artistă, ea interpretând cu succes melodii alese.
Istoria localității Sărata-Răzeși, a oamenilor din partea locului – de la izvoare și până în prezent – și-a găsit reflectare în cele 12 capitole ale monografiei “Sărata-Răzeși, de pe malul Prutului”. La cele descrise în carte s-a referit, cu lux de amănunte, primarul satului Victor Dobă, care și-a încheiat astfel discursul său: “Onorați săteni, stimați cititori! Vă propun să lecturați Cartea de vizită a satului, dându-vă asigurări că veți rămâne profund și pe deplin satisfăcuți, impresionați de povestea reală a „satului meu cel drag de lângă Prut”, îndemn pe care-l transmit și tuturor împătimiților de lectură, căci monografia își va găsi locul său binemeritat, pe rafturile bibliotecii noastre sătești.
La fel, cu un cuvânt de binecuvântare a cărții, cu cuvinte „de laudă pentru osteneala depusă de autor” a venit părintele-paroh al bisericii din sat, Grigore Răileanu, care și-a îndemnat consătenii să-și iubească satul, vatra, locașul sfânt, să fie cu credință și frică de Dumnezeu, să-și cinstească înaintașii, cu atât mai mult, cu cât astăzi în sat e mare sărbătoare. În context, a fost dată citirii poezia “Mi-i dor de-a mea copilărie”(autor-Ion Domenco), dar și alte versuri – “Satul meu”, “Satul meu de lângă Prut” și altele, recitate de elevele A.Moiseenco, P.Ciobanu, E.Căldăraru, A.Tomșa. Un discurs emoționant, cu genericul “Decât satul meu anume, n-am nimic mai scump pe lume” a prezentat Nicolae Tomșa, fost primar în perioada 1989-1994:”Odată cu scurgerea anilor, multe se trec, se schimbă, capătă alte contururi și valori: dealurile sunt tot mai teșite, văile – cu mai puține coborâșuri, altele sunt și ulițele satului; streașina casei părintești e cumva mai joasă, mama și tata – mai scunzi, deși au păstrat același zâmbet și căldură…Toate sunt aceleași și, totodată, altele, dar rămâne mereu neachitată datoria față de vatra străbună, or, de casa părintească ne leagă cele mai sacre amintiri dragi și scumpe inimii și sufletului… ”. Sunt relevante în acest sens confesiunile sincere, mesajele, versurile, compunerile, destăinuirile elevilor despre satul natal, incluse în carte. Vorbitorul a stăruit și asupra neuitării personalităților satului, or, de-a lungul anilor, Sărata-Răzeși a dat lumii personalități marcante, ce i-au dus hăt departe faima, generații la rând mândrindu-se cu feciorii și fiicele destoinice, făuritori ai istoriei acestui colț de pământ – M.Macovei, I.Macovei, S.Tomșa, M.Tomșa, Ch.Gîrdea ș.a., în carte fiind incluse date biografice, activitățile, pozele acestora, evenimente și fapte, păstrate cu grijă de către șefa bibliotecii sătești, Nina Tomșa.
…Cântecele populare care răsunau cu dulceață, dansurile iuți se combinau reușit cu melodiile interpretate la chitară de compozitorul Igor Grosu, adresate celor prezenți, dar, în special, cuplului Eugenia și Constantin Bostan, care și-au sărbătorit jubileul de 50 ani de căsnicie, epigramele umoristului Ion Diviza, cu mesajul consilierului raional, ex-președintele raionului Leova, Ion Gudumac, al altor vorbitori, care au întregit de minune atmosfera de sărbătoare ce a dominat în acea duminică în sat. O adevărată și plăcută supriză a fost și discursul emoționant al subsemnatei, fiica autorului cărții, și poezia “Nicăieri nu-i ca acasă” , creație proprie a nepoțelului Tudorel Coadă.
În final, autorul Ion Domenco a mulțămit organizatorilor, moderatorilor lansării de carte, îndemnâdu-i, respectuos, pe săteni și oaspeții lor, să purceadă la lectura acestei monografii
Text și imagini: Cristina Coadă
