În luna mai 2019 am publicat un interviu cu Ioan Mate, primarul de Sânmihaiu de Câmpie, comună din județul Bistrița-Năsăud, care se află în Câmpia Transilvană, la peste 700 km de raionul Teleneşti. Atunci dl Mate venise la Țânțăreni să semneze un acord de înfrățire între cele două primării. Dl Mate a impresionat prin modul de a lua decizii.
Primarul de Sânmihaiu de Câmpie a venit la Țânțăreni la nicio săptămână după întâlnirea cu Dumitru Stoica, primarul de Țânțăreni, la o întrunire în Parlamentul de la București cu primarii localităților basarabene care semnase Declarații de Unire cu România.
Dl Mate a topit inimile și celor mai înverșunați adversari ai Re-Unirii de la noi cu carisma sa (amintim că Declarația de Unire n-a fost semnată de toți consilierii din Ţânţăreni care-i făceau zile fripte lui Dumitru Stoica că înainte de a pune Declaraţia la vot în Consiliul Local nu s-a sfătuit cu tot satul).
Primarul de Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Mate le-a spus ţânţărenenilor că Transilvania acum 100 de ani, asemeni Basarabiei, a fost o provincie aflată sub dominație străină și că exemplul de atunci al basarabenilor de a se uni cu Țara i-a însufleţit mult pe ardeleni. A mai menţionat că a devenit primar al comunei respective pentru a schimba viața sătenilor săi și că asta îi reușește. Discursul Domniei sale a fost așa de convingător, că toţi uitaseră de divergențele de până atunci.
Intrigați de dl Mate, mulți din consătenii prezenți la ședință au accesat mai apoi site-ul comunei respective, ca să-mi spună când ne întâlneam că, de la 2012 încoace, adică pe parcursul a unui mandat și jumătate, în Sânmihaiu de Câmpie, comună compusă din cinci sate cu o populație de 1600 de locuitori, au fost implementate proiecte europene în sumă de 7000 euro pe cap de locuitor:
”E vorba de vreo 20 de proiecte implementate numai în primăria respectivă. Viața în comună s-a schimbat complet în acești ani. Un salt colosal în ce privește calitatea vieții, dar și o bombă care nu lasă nici surcele din ideea uniunii asiatice în care vor să ne bage alde Dodon”, mi-a spus Anatol Bulat, directorul căminului de cultură din Țânțăreni, care cunoaște viața Ardealului nu din auzite or, avea rude apropiate chiar la Bistrița, centrul județului Bistrița-Năsăud.
Anume impactul proiectelor europene asupra satului românesc a fost motivul delegaţiei mele la Sânmihaiu de Câmpie împreună cu ansamblul ”Busuioc” de la căminul de cultură din Țânțăreni, care urma să prezinte acolo un spectacol de Ziua comunei.
O altă Românie
Câmpia Transilvană, care se află dincolo de Carpați, ne-a impresionat prin mulțimea de dealuri și văi printre care șerpuiau șosele foarte bune. Impresionau lanurile de porumb, cu doi-trei știuleți pe fiecare tulpină de circa doi metri înălţime, dovadă că aici se utilizează numai soiuri de elită. Simion Adam, profesor de istorie, ex-primar de Sânmihai, pe parcursul a 20 de ani, unul din cei patru primari din tot Ardealul cu asemenea performanțe, ne spunea că, într-adevăr, în Ardeal, pe vremea Habsburgilor, începând cu a doua jumătate a sec. XIX, s-a trăit calitativ mai bine decât în vechiul regat, aceștea impunând ”popoarelor iubite” anumite standarde:
”Adică să nu vă mire că țuica noastră are nu mai puțin de 50 de grade, e dublu distilată, iar vinul se face doar din struguri de soiuri nobile prin fermentare fără accesul aerului; că în biserică veți vedea jilțuri, ceea ce nu veți găsi în Vechiul Regat, a cărui graniță se afla la un kilometru est de Stupini. Să nu vă mire faptul că avem înregistrate câte două, chiar trei prenume în buletinul de identitate. Spre exemplu, Prunariu, unicul cosmonaut român, născut la Brașov, poartă prenumele Dumitru – Dorin. E o tradiție care se trage de atunci și era un fel de modalitate a românului de a-şi păstra identitatea or, regimul căuta să ne maghiarizeze: în loc de Ştefan în certificatul de naştere se scria Iștvan, în loc de Mihai – Mihaily, etc. Înaintașii noștri explicau autorităților austro-ungare metamorfozele cu numele în felul următor: punem copilului două-trei nume – pe care-i place, pe acela și-l va alege la maturitate! Prin urmare, regimul vechiului regat nu era chiar așa de bun odată ce sufletul românului trăgea acum 100 de ani spre unire”, ne spune dl Adam.
Simion Adam este autorul ideii Monumentului Țăranului Român de la Zoreni, sat din comuna Sânmihai, unicul în țară creat după chipul lui Ion, protagonistul romanului omonim al lui Liviu Rebreanu. Monumentul a fost edificat în vara anului 2016 și reprezintă un țăran desculț îmbrăcat în haine tradiționale. Ex-primarul ne-a spus că ”Ion” este cioplit dintr-o bucată de stâncă, adusă din munții Bodocului, de lâ Manaș-Băi, județul Harghita.
Numeroase proiecte în derulare
…Pentru a fi mai explicit Ioan Mate mi-a prezentat proiectele care vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea comunei în anul 2022.
Așadar, administraţia locală și-a propus să realizeze „proiecte pe fonduri europene – asfaltarea a 11 km de drumuri agricole, în toate satele din comună, în valoare totală de 1.000.000 euro, dar şi să acumuleze investiţii finanțate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală pentru construcţia unei reţele de canalizare în localitatea Sânmihaiu de Câmpie, în valoare de circa 3,5 milioane euro. Aceste lucrări deja sunt efectuate în proporție de trei pătrimi din volumele preconizate.
În agenda de proiecte a autorităţilor locale figurează şi iluminatul public stradal cu leduri în toate satele din comună, proiect în valoare de 280.000 RON, construirea şi dotarea sediului Primăriei, în valoare de 210.000 RON; finalizarea modernizării drumului comunal Zoreni-Jimbor, în valoare de 500.000 RON, proiecte deja finalizate în proporție de 2/3 din volum.
Administraţia din Sânmihaiu de Câmpie a mai achiziţionat printr-un program de investiţii un buldozer – excavator multifuncţional în valoare de 66.000 euro.
Prin Compania Naţională de Investiţii au fost înaintate proiecte care vizează edificarea şi dotarea căminului de cultură Sălcuţa şi reabilitarea căminului de cultură Zoreni.
Cu bani din bugetul local se prevede finisarea capelei mortuare de la Stupini, construirea unui astfel de edificiu la Zoreni, împrejmuirea sediului Primăriei şi construirea unor garaje pentru maşinile pompierilor voluntari şi alte utilaje. Plantarea a circa 10 hectare de pădure, întreţinerea drumurilor comunale sunt alte preocupări ale autorităţilor din Sânmihai. La Stupini, ne preciză primarul Ioan Mate, se doreşte construirea unui monument al eroilor, care va fi at inaugurat către sfârșitul anului.
Un alt proiect important pentru comunitate îl constituie aducţiunea de apă potabilă pe tronsonul Lechinţa – Sânmihaiu de Câmpie, investiţie realizabilă în etapa a II-a a Masterplanului de Apă şi Canalizare şi care a fost deja realizat.
„În anul trecut, dar și în anul curent am colaborat foarte bine cu cei din Consiliul Local, fapt pentru care le mulţumesc atât lor, cât şi angajaţilor Primăriei şi în special viceprimarului Dorin Nicula”, ne-a declarat primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie.
„Ne bucurăm că am putut fi alături de primarul Ioan Mate, în această zi foarte importantă atât pentru el, cât şi pentru locuitorii comunei. Apreciem activitatea domniei sale în a atrage fonduri europene, ceea ce nu reușește altor primari chiar și din zona de munte, care sunt mai avantajați din partea statului. Dl Mate a reușit să mărească de patru ori suma proiectelor investiționale față de mandatul trecut, ceea ce este o reușită bună”, a declarat Ioan Ţintean, vicepreședintele Consiliului Judeţean Bistrița- Năsăud la festivitate.
Lucian Oltenaș, secretarul Consiliului Local, a remarcat vizavi de scopul care și l-a propus primarul – să întoarcă acasă sătenii plecați în străinătate: ”Primarului comunei vecine Lechința, Romeo Florian (acesta era în scenă) îi reușește, iar asta înseamnă că misiunea aceasta, deși complicată, poate fi realizată”.
Din aflarea mea la Sânmihaiul de Câmpie am înţeles că: în prumul rând, echipa de funcționari, dar și consilierii comunali își sprijină primarul; în al doilea rând, legea autonomiei locale din România cu adevărat descătușează inițiativa creatoare a autorităţilor publice locale. Plus proiectele europene – ia și le implementează!
Mi-am zis atunci, că și Țânțărenii nostril merită o dezvoltare asemenea celei din comuna înfrățită. Și-n acest sens este mult prea binevenit
Acordul de Înfrățire semnat între primarul Dumitru Stoica și dl Mate. Documentul presupune relații culturale, proiecte comune de infrastructură, etc. Au avut deja câteva întâlniri, între activități comune proiectul cel mai interesant este contribuția la edificarea unui monument în memoria consătenilor de la Țânțăreni , ostași ai Armatei Române, căzuți pe câmpul de luptă sau care au murit în lagărele de prizonieri în URSS. Primăria de Sânmihaiul de Câmpie a alocat o contribuție de 5000 euro, acum obeliscul care este proiectat cu ajutorul Asociației Monumentum, conduse de avocatul Iulian Rusanovschi se află în lucru la meșterii de la Cosăuți.
Sunt doar câteva din cele multe acțiuni preconizate pentru a afi transpuse în fapt în comun. Este un început, dar un început de bun augur, care, sperăm, va avea o continuare pe potriva așteptărilor localnicilor din cele două primării înfrățite.
Ion Cernei
