Ne aflăm în preajma zilei de 9 mai. Pentru generația mai în vârstă, această zi avea, iar pentru unii mai are o semnificație deosebită. Era sărbătoarea victoriei în cel de al Doilea Război Mondial. Din istoria pe care o învățam în școală, cunoșteam că Uniunea Sovietică a fost țara care a avut rolul decisiv în asigurarea victoriei asupra fascismului, țara, care aproape de una singură a câștigat acel război.
Abia mai târziu, când s-a prăbușit cortina de fier, am aflat, că de fapt în măcelul de proporții mondiale au participat multe state, care au luptat împotriva lui Hitler pe alte fronturi, și că dacă nu se implicau cu ajutoare masive pentru Uniunea Sovietică americanii, englezii, și dacă nu deschideau ei și cel de al doilea front, nu se știe care ar fi fost finalul acelui război. Aflăm acum, că și pierderile suportate în acel război au fost mult mai mari, decât cele despre care se scria în manualele noastre. Și mai aflăm cu stupoare, că nu doar nemții, în rolul de ocupanți, au avut comportamentul pe care-l cunoaștem față de populația civilă, dar și că exponenții armatei sovietice ajunse în Germania, nu s-au prea remarcat prin buna purtare și noblețe. A suferit multă lume. Zeci de milioane de soldați și civili s-au pierdut sau au fost schilodiți în acel război. A fost o tragedie, un dezastru uman și toată lumea civilizată era unanimă în dorința de a face tot posibilul ca cele întâmplate să nu se mai repete.
Dar spre marea surprindere, chiar cei, care se proclamau mari pacificatori, adepți și mesageri ai instaurării păcii pe tot globul pământesc, fără vre-un motiv cât de cât întemeiat, au pornit un alt măcel. Războiul declanșat de ruși împotriva Ucrainei nu este mai ”blând” decât cel din anii patruzeci ai secolului trecut. Și aici sunt utilizate bombele, tancurile, artileria și avioanele de luptă. Și aici sunt răpuse sute și mii de vieți omenești. Tabloul dezastrului este completat cu permanentele bombardamente ale satelor și orașelor ucrainene. Ca și în acel război de rea pomină suferă copiii, femeile și bătrânii.
Este, însă, și o diferență mare între războiul trecut și cel declanșat de Rusia în Ucraina: invazia în țara vecină e condamnată practic de toată comunitatea internațională. Lumea este solidară și în acordarea de ajutor ucrainenilor. Explicația-i clară: civilizația umană nu poate admite un alt măcel la nivel mondial, fiindcă n-a uitat ororile războiului trecut, iar refacerea imperiului de altă dată, (căci acesta-i de fapt scopul și ținta războiului dezlănțuit), nici de cum nu îndreptățește acțiunile barbare. Până la urmă, lucrurile urmează să se clarifice. Dar, oare nu-i prea mare prețul acestei confruntări militare, care demonstrează cu lux de amănunte că adepții ”operațiunii speciale” au dat uitării, sau ignorează intenționat concluziile celui de al Doilea Război Mondial?
Constantin Rotaru
