Au trecut mai bine de două săptămâni de când s-a împlinit un an de la investirea în funcție a actualului guvern. A fost un bun prilej de aprecieri, de expuneri de opinii, care, precum era și de așteptat, au fost contrar opuse și deseori destul de categorice.
Emoțiile s-au mai precipitat și avem acum posibilitatea să examinăm la calm atât rezultatele activității executivului cât și argumentele expuse de oponenți în dezbaterile asupra subiectului.
Cât privește totalurile, ele-s bine cunoscute. Moldova a devenit țară, candidat la aderarea în Uniunea Europeană. Este o realizare, care trage mult la cântar. Dar în aceiași perioadă, cu părere de rău, a scăzut nivelul de viață, a crescut inflația (34 de procente n-au fost înregistrate nici în una din țările europene). Motivele acestui dezastru sunt bine știute, fiindcă majoritatea locuitorilor țării s-a confruntat la direct cu consecințele pandemiei și a războiului din Ucraina. În condiții create de aceste calamități, la care s-a mai adăugat și seceta extrem de severă, era pur și simplu imposibil de înregistrat indici de ascensiune atât în economie cât și în sfera socială. Lipsa unor progrese și, în special, majorările de prețuri la produsele alimentare, la transport și la alte servicii au servit drept pretext pentru opoziție care a venit cu critici vehemente și cereri de demisie. Ar fi poate, îndreptățite aceste critici, dacă n-am cunoaște un alt adevăr: anume reprezentanții opoziției, cei cu critica, s-a aflat la putere ani în șir și au contribuit în mod esențial la degradarea economică, care, a și fost agravată în condiții de scumpiri enorme de benzină, motorină și gaze.
Dar, revenim la aprecierea activității guvernului ca să constatăm că în cadrul numeroaselor expuneri de păreri și opinii, de rând cu aprecieri pozitive, o parte destul de importantă din susținători ai PASului, au formulat și critici deloc acceptabile la adresa executivului republican. Aceste critici țin în temei de incompetență și pasivitate. Cât face doar lipsa unei reacții adecvate la majorările vertiginoase de prețuri la produsele alimentare. Dublarea sau chiar triplarea costului la diferite produse n-are nici un temei. Poate s-o demonstreze o simplă analiză a formării prețului la orice produs. Ține de competența Ministerului Economiei, a Consiliului Concurenței a altor structuri de stat să facă analizele de rigoare, să le prezinte publicului și să întreprindă măsurile necesare pentru a opri debandada. Aceștia, însă, nu întreprind nimic, motivând neimplicarea prin funcționarea regulilor economiei de piață. Dar, ce are comun economia de piață cu jăcmăneala nemiloasă a populației de către cei, care profită de incapacitatea guvernului de a ține situația sub control?
Anume această incapacitate, îmbinată cu incompetența crasă a devenit ținta criticilor majorității celor care au ținut să se expună pe marginea aprecierilor. Oamenii nici de cum nu pot găsi explicația de ce în componența cabinetului de miniștri, la conducerea unor structuri de stat se află persoane cu o pregătire profesională sub nivel, fără experiență și aptitudini necesare unui demnitar de cel mai înalt nivel și nu pot înțelege de ce nu s-a recurs la numirea în funcții de mare responsabilitate și a unor personalități integre, care anterior au demonstrat că posedă și cunoștințe și experiență dar și dorința de a munci spre binele societății.
Situația-i una clară. Fortificarea executivului este o urgență de primă importanță. Cei care nu sunt capabili să facă față sarcinilor, urmează să plece, fiindcă agravarea stării de lucruri nu mai poate fi tolerată. Scăderea continuă a nivelului de viață ar putea genera schimbări pe arena politică. Dar oare revenirea celor care ne-au tot condus, este cea mai potrivită soluție?
Constantin Rotaru
