- Moldova, ca și Ucraina, trebuie integrată cât mai repede în Uniunea Europeană din considerente geostrategice. Când vine vorba de agricultură, Moldova se comportă în multe domenii deja ca un stat membru, spune Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European.
Membru al Partidului Național Liberal din România și al celei mai mari fracțiuni din Parlamentul European, Partidul Popular European, Daniel Buda este unul din inițiatorii declarației de sprijin pentru ambițiile europene ale Moldovei, adoptată în legislativul UE la Strasbourg pe 5 octombrie.
Cum se va integra agricultura R. Moldova în Politica Agrară Comună a Uniunii Europene? Cum poate fi depășită criza cerealelor ucrainene? Va fi o integrare totală sau treptată?
Sunt câteva întrebări adresate de Europa Liberă lui Daniel Buda.
Care sunt șansele ca negocierile de aderare să înceapă încă în acest an și de ce credeți că R. Moldova trebuie să se integreze cât mai repede în UE?
Suntem preocupați de ce se întâmplă în Moldova, și asta din multe considerente. În primul rând vedem în Moldova o prelungire a țării noastre, a României, și este normal să ne fie așa de aproape. Ne dorim ca parcursul european al Moldovei să fie unul sigur și cât se poate de rapid, având în vedere provocările majore cu care se confruntă R. Moldova astăzi.
România, Polonia și celelalte state învecinate cu Ucraina au la dispoziție mecanisme europene pentru a face față provocărilor și crizelor generate de acest război provocat de invazia Rusiei. R. Moldova este cumva lăsată singură și îi este mult mai dificil să facă față acelor provocări. De aceea o integrare rapidă a Moldovei în Uniunea Europeană este imperios necesară.
Încercăm să venim cu resurse financiare pe care să le punem la dispoziția R. Moldova, ca să poată rezolva acele probleme care trebuie rezolvate, pentru a se bucura de o integrare rapidă și deplină.
- Moldova se comportă deja ca un membru al Uniunii Europene. Eforturile pentru a-i sprijini mai departe (pe moldoveni) trebuie să fie la nivelul eforturilor pe care le fac și ei în momentul de față.
Vedem acum un președinte acolo, pe Maia Sandu, o persoană care reușește să gestioneze momente dificile pe care poate mulți bărbați n-ar fi făcut-o cum o face dânsa! Reușește să protejeze oarecum Moldova de influența Rusiei și a altor factor externi. Sunt frământări care trebuie avute în vedere, pentru că dacă nu-i este bine Moldovei, nu poate să-i fie bine României și nici Uniunii Europene.
- Moldova este și ea o „victimă colaterală” a blocadei impusă de Rusia porturilor ucrainene de la Marea Neagră, pe lângă țările din UE, ca România și Polonia. Cum ar putea UE să sprijine R. Moldova în această problemă?
Este o victimă directă, nu numai colaterală. Având în vedere dimensiunea redusă a țării, un sector agricol care se confruntă deja cu probleme mari, faptul că nu a avut la dispoziție resurse financiare cum are România, care primește plăți directe consistente de la UE pentru sectorul agricol, presiunea este și mai mare.
Am trimis o scrisoare către Comisia Europeană, împreună cu colegul Dan Motreanu, în care am solicitat sprijin financiar concret și direct pentru fermierii din R. Moldova că să-i ajute și pe ei să-și compenseze pierderile de venit. Sperăm într-un răspuns favorabil din partea d-nei Ursula von der Leyen. Pe lângă sprijin financiar, trebui să asigurăm fermierilor moldoveni acces la piețele de desfacere. În agricultură – în general – nu este atât de complicat să produci, cât este să vinzi la niște prețuri rezonabile pentru fermieri și accesibile pentru consumatori. Două aspecte concrete: sprijin financiar pentru sectorul agricol și accesul pe piață pentru produsele lor.
Fermierii moldoveni vor putea profita și de anumite fonduri de preaderare?
Cum va începe procesul de aderare, și R. Moldova trebuie să aibă acces la aceste fonduri, cum a avut și România, pentru a-și dimensiona și dezvolta capacitățile agricole de manieră să poată face față unei astfel de piețe.
Când ești actor pe piața UE, trebuie să înțelegi că și Uniunea Europeană este actor pe piața ta. Trebuie dezvoltate tehnologiile în agricultură – asta le spun și fermierilor din România, nu numai din Moldova – trebuie să țină pasul cu noile tehnologii din agricultură, ca să reducă prețul de cost pe unitatea de produs, adică pe litrul de lapte, pe kilogramul de carne, pe ou etc. Consumatorul va alege mereu produsul care este conform standardelor, dar care este și mai ieftin.
Cum s-ar putea încadra agricultura din R. Moldova în Politica Agrară Comună, știut fiind că în Moldova sunt foarte mulți fermieri mici, iar PAC, în forma actuală, favorizează fermierii și fermele mari?
Eu sunt unul din cei care a militat, când s-a adoptat PAC-ul, să dăm acea plată redistributivă, de cel puțin 10%, fermierilor mici și mijlocii.
Un lucru este clar, chiar dacă s-ar putea să nu placă multora, pentru că avem și o rezistență generată de perioada comunistă: nu poți să faci agricultură de performanță, o agricultură care să-ți permită să trăiești bine – fermierul are și el o viață, copii pe care îi trimite la școală, nevoia de a merge odată sau de două ori pe an în concediu – dacă nu ai o formă de asociere. Este nevoie de acele structuri agricole, cooperative sau cum vrem să le spunem, care să permită fermierilor să-și pună eforturile în comun, să-și facă propriile spații de procesare – lipsa procesării este o mare problemă și în Moldova, și în România – în așa fel încât să dea plusvaloare produsului din agricultură.
Credeți că integrarea Ucrainei și R. Moldova în UE va merge în tandem, sau la un moment dat cele două țări se vor despărți?
Complicat de răspuns, dar cred că undeva va fi o decuplare de Ucraina, pentru că, slavă Domnului, în Moldova nu este război. Elementul război creează incertitudini. Pe de altă parte sunt evoluțiile din Statele Unite, care mă îngrijorează. Nu ne putem închipui ce ar însemna de exemplu ca Statele Unite să nu mai sprijine Ucraina. Ei sunt jucătorii principali, nici o țară NATO nu are capacitatea (lor) de a sprijini Ucraina. Nu aș vrea să leg aderarea Moldovei neapărat de cea a Ucrainei, doresc ca ambele să facă pași rapizi și concreți în această direcție, dar cred că în momentul de față Moldova este un pic mai avansată din punct de vedere al pregătirii, al capacității de a avansa spre aderare.
radio ”Europa Liberă”
Această publicație a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru relația cu R. Moldova.
