- Moldova poate importa energie electrică din Ucraina, câtă vrea ea și câtă îi pot da producătorii ucraineni! Dar din România, chiar dacă ar vrea, nu poate importa mult, pentru că nu există linii de înaltă tensiune peste Prut, iar frecvența curentului este diferită. Planuri pentru construcția unor asemenea linii și unor stații back to back, cum li se spune, pentru transformarea curentului există demult, există și finanțare.
Dar abia acum, pe fondul crizei prețurilor la gaze, guvernul de la Chișinău face un pas hotărât pentru punerea lor în aplicare. Vicepremierul pentru infrastructură, Ministrul Infrastucturii și dezvoltării regionale, Andrei Spânu, a anunțat că a fost selectată o firmă indiană pentru construcție unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune de la Vulcănești, pe unde s-ar importa sau chiar exporta curent în și din România, până la Chișinău. Ce este această linie, de ce e nevoie de ea, de ce nu s-a făcut până acum și care este planul actual?
Conform presei din România, linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău ar face posibilă interconectarea energetică despre care politicieni atât de la București, cât și de la Chișinău vorbesc de câteva decenii. Realizarea ei ar permite R. Moldova să cumpere curent din România, implicit din comunitatea europeană, lucru care la moment, din punct de vedere tehnic, nu este posibil.
Infrastructura electrică moștenită din perioada sovietică în cea mai mare parte îi ține legați pe consumatorii de curent de Centrala de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul regiunii transnistrene, fiind controlată de ruși. R. Moldova cumpără 80% din necesarul de energie de la această centrală. Pe fundalul acutizării crizei gazelor a fost readusă în discuții dependența Chișinăului de regimul secesionist, care folosește gaz rusesc în regim preferențial chiar dacă are o datorie istorică enormă față de Gazprom. Pentru ruperea acestui cerc vicios e nevoie de livrarea de alternativă de peste Prut. În 2017, mai multe instituții internaționale au acordat credite și ajutoare R. Moldova pentru a prelungi linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești până la Chișinău, pe o lungime de aproape 160 de kilometri și o capacitate de 400 de kV. Anul trecut a fost anunțată o licitație, iar guvernarea PAS spune că împrejurările au făcut-o să acționeze mai repede și să deblocheze acest proces. În consecință, a fost semnat contractul cu o companie indiană ce va aduce curent românesc până la Chișinău, a anunțat Andrei Spânu.
Această linie va permite să avem o piață mai competitivă
„În primul rând, această linie vine să asigure siguranța livrărilor. Or, atâta timp cât vom avea mai multe posibilități de a transporta energia electrică din mai multe surse, nu vom fi în situația în care să fim blocați doar de o anumită sursă. Doi, acest proiect se va finaliza, în baza estimărilor, în trei-patru ani. Această linie va permite odată cu implementarea altor legi și acte normative în R. Moldova să avem o piață mai competitivă, în care să putem atunci când Moldelectrica face licitație pentru cumpărarea energiei electrice să poată participa mai multe companii și, în baza acestei licitații, să obținem cel mai bun preț”, a accentuat ministrul Andrei Spânu.
Ca această linie de înaltă tensiune să devină funcțională mai este necesar să fie modernizată stația electrică din Chișinău și să fie construită o stație back to back la Vulcănești, stație ce ar permite să fie integrate cele două sisteme de electricitate. Doar atunci, se va putea spune că R. Moldova are o alternativă de 600 de MW de energie electrică, din cele 800 de MW necesare malului drept sau din totalul pe întreg teritoriul țării de 1100 MW. Costul total al proiectului este de 270 de milioane de euro.
Pentru ca R. Moldova să-și asigure alternativa din direcția vest ar mai fi necesară încă o linie de înaltă tensiune la Bălți-Suceava, la nord. Și acest proiect figurează în strategiile autorităților, dar deocamdată a fost trecut în regim de așteptare. Chiar și cu o singură linie de înaltă tensiune funcțională, se va anula riscul care plana până mai ieri asupra Chișinăului că ar putea rămâne fără electricitate dacă Gazprom decide să închidă robinetul la gaze. În plus, este de părere expertul Ion Muntean, o asemenea inițiativă ar face mai puternică poziția negociatorilor moldoveni la masa de negocieri cu reprezentanții concernului rus.
România vrea să cumpere portul internațional de la Giurgiulești
România și-a exprimat interesul de a cumpăra portul internațional liber Giurgiulești. Anunțul a fost făcut de premierul de la București, Marcel Ciolacu pentru un post de televiziune de peste Prut.
Potrivit lui, ministrul român al transporturilor a discutat deja la acest subiect cu un reprezentant al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), proprietar final al companiei care administrează portul la Dunăre.
”România i-a declarat deja BERD interesul pentru achiziționarea și dezvoltarea ulterioară a portului și acum, după negocieri cu reprezentantul băncii, așteptăm un răspuns”, a notat Ciolacu.
Potrivit lui, acest negocierile nu trebuie purtate cu autoritățile moldovenești, întrucât acționarul portului Giurgiulești este BERD.
În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor.
BERD a sprijinit construcția portului în 1995, alocând 27,5 milioane dolari. Banca a continuat să finanțeze portul chiar și după plecarea investitorilor inițiali. În 2021, BERD a devenit singurul proprietar al operatorului Giurgiulești.
- Moldova poate importa energie electrică din Ucraina, câtă vrea ea și câtă îi pot da producătorii ucraineni! Dar din România, chiar dacă ar vrea, nu poate importa mult, pentru că nu există linii de înaltă tensiune peste Prut, iar frecvența curentului este diferită. Planuri pentru construcția unor asemenea linii și unor stații back to back, cum li se spune, pentru transformarea curentului există demult, există și finanțare.
Dar abia acum, pe fondul crizei prețurilor la gaze, guvernul de la Chișinău face un pas hotărât pentru punerea lor în aplicare. Vicepremierul pentru infrastructură, Ministrul Infrastucturii și dezvoltării regionale, Andrei Spânu, a anunțat că a fost selectată o firmă indiană pentru construcție unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune de la Vulcănești, pe unde s-ar importa sau chiar exporta curent în și din România, până la Chișinău. Ce este această linie, de ce e nevoie de ea, de ce nu s-a făcut până acum și care este planul actual?
Conform presei din România, linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău ar face posibilă interconectarea energetică despre care politicieni atât de la București, cât și de la Chișinău vorbesc de câteva decenii. Realizarea ei ar permite R. Moldova să cumpere curent din România, implicit din comunitatea europeană, lucru care la moment, din punct de vedere tehnic, nu este posibil.
Infrastructura electrică moștenită din perioada sovietică în cea mai mare parte îi ține legați pe consumatorii de curent de Centrala de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul regiunii transnistrene, fiind controlată de ruși. R. Moldova cumpără 80% din necesarul de energie de la această centrală. Pe fundalul acutizării crizei gazelor a fost readusă în discuții dependența Chișinăului de regimul secesionist, care folosește gaz rusesc în regim preferențial chiar dacă are o datorie istorică enormă față de Gazprom. Pentru ruperea acestui cerc vicios e nevoie de livrarea de alternativă de peste Prut. În 2017, mai multe instituții internaționale au acordat credite și ajutoare R. Moldova pentru a prelungi linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești până la Chișinău, pe o lungime de aproape 160 de kilometri și o capacitate de 400 de kV. Anul trecut a fost anunțată o licitație, iar guvernarea PAS spune că împrejurările au făcut-o să acționeze mai repede și să deblocheze acest proces. În consecință, a fost semnat contractul cu o companie indiană ce va aduce curent românesc până la Chișinău, a anunțat Andrei Spânu.
Această linie va permite să avem o piață mai competitivă
„În primul rând, această linie vine să asigure siguranța livrărilor. Or, atâta timp cât vom avea mai multe posibilități de a transporta energia electrică din mai multe surse, nu vom fi în situația în care să fim blocați doar de o anumită sursă. Doi, acest proiect se va finaliza, în baza estimărilor, în trei-patru ani. Această linie va permite odată cu implementarea altor legi și acte normative în R. Moldova să avem o piață mai competitivă, în care să putem atunci când Moldelectrica face licitație pentru cumpărarea energiei electrice să poată participa mai multe companii și, în baza acestei licitații, să obținem cel mai bun preț”, a accentuat ministrul Andrei Spânu.
Ca această linie de înaltă tensiune să devină funcțională mai este necesar să fie modernizată stația electrică din Chișinău și să fie construită o stație back to back la Vulcănești, stație ce ar permite să fie integrate cele două sisteme de electricitate. Doar atunci, se va putea spune că R. Moldova are o alternativă de 600 de MW de energie electrică, din cele 800 de MW necesare malului drept sau din totalul pe întreg teritoriul țării de 1100 MW. Costul total al proiectului este de 270 de milioane de euro.
Pentru ca R. Moldova să-și asigure alternativa din direcția vest ar mai fi necesară încă o linie de înaltă tensiune la Bălți-Suceava, la nord. Și acest proiect figurează în strategiile autorităților, dar deocamdată a fost trecut în regim de așteptare. Chiar și cu o singură linie de înaltă tensiune funcțională, se va anula riscul care plana până mai ieri asupra Chișinăului că ar putea rămâne fără electricitate dacă Gazprom decide să închidă robinetul la gaze. În plus, este de părere expertul Ion Muntean, o asemenea inițiativă ar face mai puternică poziția negociatorilor moldoveni la masa de negocieri cu reprezentanții concernului rus.
România vrea să cumpere portul internațional de la Giurgiulești
România și-a exprimat interesul de a cumpăra portul internațional liber Giurgiulești. Anunțul a fost făcut de premierul de la București, Marcel Ciolacu pentru un post de televiziune de peste Prut.
Potrivit lui, ministrul român al transporturilor a discutat deja la acest subiect cu un reprezentant al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), proprietar final al companiei care administrează portul la Dunăre.
”România i-a declarat deja BERD interesul pentru achiziționarea și dezvoltarea ulterioară a portului și acum, după negocieri cu reprezentantul băncii, așteptăm un răspuns”, a notat Ciolacu.
Potrivit lui, acest negocierile nu trebuie purtate cu autoritățile moldovenești, întrucât acționarul portului Giurgiulești este BERD.
În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor.
BERD a sprijinit construcția portului în 1995, alocând 27,5 milioane dolari. Banca a continuat să finanțeze portul chiar și după plecarea investitorilor inițiali. În 2021, BERD a devenit singurul proprietar al operatorului Giurgiulești.
Această publicație a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru relația cu R. Moldova.
