Vizitând, recent, Lacul Beleu, Cahul, Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a anunțat că în acest an va demara procesul de curățare a canalelor „Popovca” și „Manolescu”, prin care apa din Prut ajunge în lac și care nu au fost curățate de cca 30 ani; odată cu decolmatarea lor, fluxul de apă care intră în lac va fi mai mare, asigurându-l cu apă anul împrejur.
Totodată, a precizat pentru “Gazeta Satelor”directorul Agenției Ecologice Cahul, Leonid Catera, ministrul a atras atenția că lacul Beleu (de altfel, ca și lacul Manta, balta din preajma satului Brânza-n.n.) se înnămolește rapid din cauza activităților umane, schimbărilor climatice și reglării artificiale a apei. Astfel, adâncimea scade, punând în pericol ecosistemul și speciile care depind de el. De menționat că această arie protejată este recunoscută pentru biodiversitatea sa remarcabilă, găzduind numeroase specii de floră și faună, inclusiv peste 20.000 de păsări acvatice în fiecare iarnă. „Observăm cu îngrijorare că, în anumite perioade ale anului nivelul lacului scade foarte mult, oglinda apei diminuându-se în jumătate, iar acest lucru afectează biodiversitatea Rezervației Biosferei Prutul de Jos”, a menționat ministrul Lazarencu.
Pentru a stopa degradarea lacului, Ministerul Mediului împreună cu Administrația Națională Apele Moldovei va iniția un proiect de decolmatare a celor două gârle care alimentează lacul cu apă din Prut. Potrivit autorităților, aceste lucrări vor asigura un flux adecvat de apă pe tot parcursul anului, menținând astfel adâncimea necesară pentru protejarea biodiversității și prevenirea uscării suprafețelor lacustre. „Este esențial să acționăm rapid și eficient pentru a conserva acest ecosistem unic. Decolmatarea lacului va permite menținerea unui nivel optim al apei, asigurând condițiile necesare pentru supraviețuirea speciilor valoroase și pentru păstrarea echilibrului ecologic”, a adăugat Ministrul. În context, Ministerul Mediului își reafirmă angajamentul pentru protejarea și refacerea habitatelor naturale și solicită sprijinul autorităților locale, ONG-urilor și comunității științifice pentru a pune în aplicare aceste măsuri.
În acest sens, a declarat Leonid Catera, este necesară o coordonare mai eficientă a structurilor cahulene cu administrația Lacului de acumulare de la Costeşti, al doilea ca mărime după cel de la Dubăsari, ce se întinde în susul râului Prut pe o lungime de 70 km liniari, ocupând o suprafață de 59 km pătrați, cu capacitatea de acumulare de 1 md 285 mln.metri cubi și adâncimea maximă de cca 43 metri. Anume din acest lac poate fi reglat volumul de apă ce se scurge pe Prut până la revărsare în Dunăre. Adică, dacă volumul apei în partea de sud și, implicit, în perimetrul lacurilor Beleu, Manta și balta satului Brânza ar fi mai mare, prin cele două canale apa ar ajunge, nestingherit, în aceste lacuri de acumulare, or, spune Leonid Catera, nivelul Prutului în zona de sud ajunge în perioada de vară sub…doi metri(!) față de nivelul apei din lacul Beleu(!). Evident, sunt necesare măsuri adecvate urgente pentru adâncirea celor două “mâneci”, lucru, despre care, potrivit aceleiași surse, s-a discutat și în cadrul activităților prilejuite de Ziua Mondială a Zonelor Umede, celebrată anual pe 2 februarie pentru a evidenția importanța acestor ecosisteme atât pentru oameni, cât și pentru flora și fauna din zonă. Evenimentul marchează semnarea Convenției Ramsar la 2 februarie 1971, un tratat internațional pentru protecția și utilizarea durabilă a zonelor umede, a biosferelor, Și primara satului Slobozia Mare, Valentina Carastan, cu care am reușit să discutăm, s-a arătat îngrijorată de situația deplorabilă în care a ajuns în ultimii ani faimosul lac Beleu. „Deși am semnalat în repetate rânduri factorii decizionali despre degradarea lacului și, implicit, a Rezervației Biosferei Prutul de Jos, deși batem alarma în instanțele abilitate, responsabile de starea în care s-a pomenit zona…carul nu s-a urnit din loc, spune Valentina Carastan. În cadrul recentei vizite a ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, am solicitat să fie întreprinse acțiuni concrete, să fie organizate audieri publice, pentru a asigura transparența implementării activităților de redresare a situației planificate. Mai mult, noi suntem dispuși să acordăm sprijin întru buna desfășurare a proiectului de decolmatare a celor două gârle care alimentează lacul cu apă din Prut, suntem gata să luăm parte la depozitarea mâlului scos din canale. Vom susține Ministerul și Administrația Națională Apele Moldovei în efortul comun de a soluționa problemele arzătoare cu care se confruntă de ani buni nu doar lacul Beleu, dar și alte lacuri de acumulare din lunca Prutului, cu o biodiversitate impresionantă, cu zeci de specii de păsări și plante în curs de dispariție, pierderea în continuare a habitatelor şi speciilor rare, multe dintre care sunt incluse în Cartea Roșie”, avea să menționeze primara de la Slobozia Mare.
Ion Domenco
