Atenția acordată în societatea noastră subiectului numit conventional „compensații la căldură” și aglomerația dar și agitația exagerată la locurile de depunere a cererilor, denotă o problemă stringentă, de care se confruntă o bună parte a populației. Lipsa mijloacelor pentru aprovizionarea cu „de foc pentru iarnă” sau pentru achitarea serviciilor de încălzire, nu este o simplă gafă a unui „gospodar” care a uitat de sosirea iarnii, dar indică existența unei pături sociale din societatea noastră, care duce o lipsă cronică de mijloace financiare. Este vorba de concetățenii nostri, care au o remunerare lunară sau o pensie de 3-6 mii de lei. Majoritatea dintre ei locuiesc la sate. S-a dovedit că este destul de numeroasă această categorie. Ea duce un trai de subexistență, care nici decum nu poate fi îndreptățit în țara, unde unii functionari au salarii lunare de peste 100 de mii de lei.
Este evident, că se cere o intervenție mai radicală în lichidarea decalajului enorm, care, vorba marelui Eminescu, împarte țara în „mizeri și bogați”. În acest sens reforma salarizării, preconizată pentru anul de care ne despart mai puțin de două luni, este binevenită. Ea prevede că salariile bugetarilor cu venituri mici vor înregistra creșteri procentuale mai mari, iar unele categorii de angajați din sectorul public ar putea primi cu peste 2.000 de lei mai mult lunar. De aceste majorări vor beneficia
peste 170.000 de oameni care astăzi activează în sectorul public. Printre ei sunt profesorii, asistenții sociali, polițiștii, bucătarii, dădacele și alte categorii de angajați remunerați în prezent cu un salariu derizoriu. Reforma prevede și includerea unor sporuri în salariul de bază, astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 70% din remunerația lunară, precum și reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din grilă. Proiectul a fost elaborat pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a resurselor salariale și pentru a îmbunătăți remunerarea personalului bugetar.
Dar, la sigur, că greșesc cei, care cred că adoptarea acestei legi va solutiona problema. Este ea mult prea complicată, pentru a fi rezolvată doar prin reducerea decalajului salarial. Experiența anilor trecuți ne demonstrează că, atunci când se procedează la indexare sau la schimbări în grilă, imediat apare și fenomenul de creștere a prețurilor, deci și, a inflației. Este neîntemeiată din punct de vedere economic această majorare, dar ea se produce și nu face altceva decât să genereze niște venituri în buzunarile comercianților sau a prestatorilor de servicii.
Se întâmplă astfel din simplul motiv, că organele de control, care au funcția de supraveghere a situației, nu-și îndeplinesc misiunea, adică nu au grijă de combaterea abuzurilor și de respectarea de către comercianți și prestatori de servicii a principiilor de bază ale economiei de piață. Urmare a acestei pasivități, cei care parcă au beneficiat de majorări de salarii, iarăși se pomenesc în categoria nevoiașilor, fiindcă sunt nevoiți să achite mai mulți bani pentru marfă, produse sau servicii. Probabil că așa se va întâmpla și de data aceasta, dacă cei abilitați cu decizii la nivel de stat, nu vor întreprinde măsuri pentru a pune punct acestui prost obicei de îmbogățire ilicită a unora pe seama majorității, adică a cumpărătorilor și a beneficiarilor de servicii.
Constantin Rotaru
