Toată lumea cunoaşte, că în mahalalele din satele noastre este câte o casă, pe lângă care sătenii, trecând pe alături, grăbesc pasul, fiindcă n-au plăcerea să dea ochii cu „gospodarul”. Am luat între ghilimele această expresie, fiindcă, de fapt, capul familiei, nici pe departe nu corespunde noţiunii de gospodar. La el şi casa-i cam dărăpănată, şi copiii nu-s prea îmbrăcaţi, şi masă-i sărăcuţă.
În schimb, de gură-i bun acest aşa zis gospodar. Să încerce numai cineva să vină la adresa lui cu o vorbă nevinovată sau un sfat. Imediat urmează reacţia: că nici acesta nu-i mai breaz, că ar fi bine să se uite sub nas şi că el, adică „gospodarul” nu are nevoie de sfaturile nimănui.
Comportamentul prim ministrului nostru în relaţia cu România şi cu alte state din uniunea Europeană, este exact ca a proverbialului personaj din mahala. În loc să exprime sentimente de recunoştinţă medicilor de peste Prut, care, cu riscul vieţii, ne acordă ajutor în combaterea pandemiei, Chicu, constată cu dispreţ, că aceştea au venit să înveţe de la moldoveni cum să lupte cu coronavirusul!? Ministrului de externe de la Bucureşti, care, într-o luare de cuvânt a expus bine cunoscuta doleanţă de necesitate a reformării justiţiei moldoveneşti, doleanţă solicitată de societatea noastră şi de Uniunea Europeană, „gospodarul” i-a replicat, că n-are nevoie de sfaturi şi că acesta ar trebui să-şi caute de treabă în ţara lui.
Şirul exemplelor cu „perle” expuse de către primul ministru, dar şi de alţi înalţi demnitari cu diferite ocazii şi fără, poate fi continuat. Sau dimpotrivă, ar putea fi trecut cu vederea. Aşa ar fi, dacă aceşti originali, dar şi aroganţi domni nu ar prezenta guvernarea statului, care din cauza „înţelepţilor” de la conducere, pe zi ce trece, se tot îndepărtează de vecini, de lumea civilizată, urmând ca în cel mai apropiat viitor să-i avem de prieteni doar pe cei din Asia Mijlocie. Spre asta mergem.
P.S.
Nu punem la îndoială faptul, că un prim ministru trebuie să manifeste principialitate şi verticalitate. S-o facă. Dar acolo, unde este nevoie anume de aceste calităţi. De ce spre, exemplu, domnul Chicu n-ar pune piciorul în prag şi n-ar cere tranşant de la prietenii de la Moscova să retragă armata rusească din stânga Nistrului? Ar fi o faptă, Una apreciată, de toată lumea.
