Festivalul regional al cântecului și dansului popular ,,La vatra horelor bucuriene”, ediția XXXII a avut loc în satul Bucuria de prin părțile Cahulului. După binecunoscutul Festival “Mărțișor”, este cel mai “longeviv” eveniment cultural-artistic din țară. Evenimentul a fost organizat de Primăria satului Bucuria, împreună cu Consiliul Raional Cahul.
La actuala ediție a prestigiosului Festival “La vatra horelor bucuriene”, precum a menționat cu legitimă mândrie Gheorghe Raicu, fondatorul și moderatorul evenimentului (căruia, în aplauzele admiratorilor de creație populară, primara Viorica Mocanu i-a înmânat Certificatul de conferire a Titlului onorific de Cetățean de onoare al satului Bucuria-n.n.), au participat 16 ansambluri folclorice, care au adus în scenă cântece și dansuri populare inedite, de o rară frumusețe:”Ne bucurăm mult de faptul că, an de an, savurăm adevărate perle foclorice din sudul țării, dar și de dincolo de Prut, or déjà tradițional ne vizitează interpreți ai cântecului românesc. Mai mult, la actuala ediție au fost selectați câțiva artiști amatory pentru prestigiosul Festival de la Sanremo. Ne bucurăm mult că am avut colective folclorice nu doar din raionul Cahul, dar și din ale raioane- Cantemir, Vulcănești, Comrat și Hâncești, or, muzica este arta care ne însoţeşte în toate activităţile noastre, folclorul şi viaţa noastră fiind de când lumea într-o plăcută, armonioasă ambianță. Săteanul, omul de la sat şi-a făcut muzica și jocul drept prieteni din cele mai vechi timpuri, încă pe atunci când creația populară a fost unul dintre elementele indispensabile ale ritualurilor, obiceiurilor, manifestărilor populare cu caracter artistic: muzical, coregrafic, dramatic, ale oricărei sărbători, ba chiar și ritualuri funerare. Muzica și dansul i-au fost frate și soră harnicului nostru țăran, sătean, încântându-l și îmbărbătându-l. Astăzi nu ne mai putem imagina un eveniment cultural-artistic, nemaivobind de nunți, cumetrii, tot felul de petreceri fără cântec și joc, nemaivorbind de manifestările culturale consacrate Sărbătorilor Naţionale – Ziua Independenţei şi „Limba Noastră cea Română”, la întâlniri de creație, lansări de carte etc. Am avut, avem și vom avea mare nevoie de cântecul și jocul popular, de melodiile și poeziile care să ne aducă aminte că fără rădăcini, fără istorie, fără credință, fără trecut, nu vom avea viitor”.
Publicul spectator a avut fericita ocazie de a se bucura de un veritabil concert al cântecului și dansului, de o sărbătoare care a îmbinat cele mai frumoase elemente ale tezaurului strămoşesc: dans, cântec şi meşteşugărit. Evenimentul a întrunit distinse colective folclorice din satele Bucuria, Andrușul-de-Sus, Cucoara, Baurci-Moldoveni, Roșu, Burlacu, Giurgiulești și Taraclia-de-Salcie din raionul Cahul, municipiul Cahul, dar și din orașul Cantemir, satul Cania, același raion, orașul Vulcănești, satele Beșalma, Comrat și Bujor, Hâncești. A cucerit inima spectatorilor și Victoria Romașcanu, interpretă din satul Cania, o împătimită a cântecului popular.
Tradițional, festivalul a demarat cu parada portului popular, o succintă prezentare a programului, după care s-au prins cu toții în Hora mare, în câteva cercuri, asemeni unui inel al prieteniei și bunei dispoziții.
Colectivele au fost salutate de către vicepreședinții raionului Cahul, Tatiana Seredenco și Nicon Pîslari, Ecaterina Cozma, șafa secției cultură Cahul, care au apreciat la justa valoare buna organizare a Festivalului, adresând cuvinte de recunoștință pentru acei care continuă să soarbă din izvoul nesecat, farmecul cântecului și dansului, portului popular, promovându-l cu dăruire și perseverență.
Rând pe rând, au urcat pe scenă, în aplauzele celor prezenți formațiile artistice – interpreți, instrumentiști, dansatori, care au dăruit spectatorilor melodii mai vechi și mai noi, jocuri săltărețe – dovadă incontestabilă a faptului că în satele din sudul țării este păstrat, conservat și promovat creația popular. O adevărată revelație a fost și expoziția meșterilor populari, a oamenilor de artă meșteșugărească din localitățile sudice – obiecte și lucruri confecționate cu atâta dibăcie și dăruire de maeștrii în arta popular, care bucură inima și sufletul vizitatorilor – icoane, broderii, ii, bondițe, cojocele, țesături, covoare, batistuțe, fuioare de lână și chiar cânepă, opincuțe, tobe, poze, bucate, băuturi tradiționale ș.a., de parcă și-au dat întâlnire cei mai buni meșteri în arta populară, a portului nostru românesc.
În finalul evenimentului, după ce fiecare colectiv s-a învrednicit de Diplome, semne de gratitudine, Gheorghe Raicu a ținut să amintească: “Ne bucurăm că scopul Festivalului nostru – valorificarea perleleor folclorice, a horelor, tradiţilor, cântecului și dansului popular ca parte integrantă a patrimoniului cultural; completarea fondului de folclor a instituțiilor de cultură care au ca sarcină valorificarea folclorului, creației populare; îmbogățirea repertoriului formațiilor folclorice cu noi creații autentice- a fost atins”.
Text și imagine Ion Domenco
