Motto:”Jertfa pentru neam și credință nu se uită, ci se moștenește”
Republica Moldova și România au o relație specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta colaborare se concentrează pe proiecte comune, sprijin reciproc și consolidarea relațiilor culturale și economice, cu accent pe parcursul european al R.Moldova și pe dezvoltarea regională. Exemple concrete includ sprijinul oferit de România prin proiecte în cadrul Euroregiunilor Dunărea de Jos, Siret-Prut-Nistru. …Exemple demne de urmat în acest sens găsim în raionul Cahul. Recent, în dangăt de clopot și acorduri de fanfară, satul Slobozia Mare, Cahul, și-a întâmpinat oaspeții veniți din întreaga Basarabie și din România. Pe platoul unde se ridică noul monument dedicat eroilor grăniceri români căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei din vara 1941s-au adunat autorități, militari, preoți, elevi, veterani și localnici, purtând tricolorul românesc la inimă. A fost un moment de profundă emoție: două țări, aceeași limbă, cultură, neam, popor, aceleași inimi bătând la unison sub culorile roșu, galben și albastru.
…Din “îngălbenite foi cronicărești” aflăm că, în februarie 1942, membrii Căminului Cultural Unirea din Slobozia Mare, județul Cahul, şi-au propus să ridice o Troiţă în cinstea eroilor. Troiţa urma să fie amplasată în preajma bisericii din sat. Astfel că, în același an, 1942, membrii Căminului au reuşit să ridice în ograda bisericii o troiţă monumentală din beton armat şi concomitent au amenajat în condiţii bune, dumbrava eroilor dezrobitori, căci, aici, în Slobozia Mare au fost înhumați 4 eroi români căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei: Roma Nicolae, Sergent Regimentul 2 Grăniceri;Malaci Gheorghe, Sergent Reg.2 Grăniceri; Purice Dumitru, Soldat Reg.2 Grăniceri; Cătălin Toma, Soldat Regimentul 2 Grăniceri. Troiţa poate fi vizualizată doar într-o fotografie realizată în 1943, care reprezintă Troiţă de lemn pe un postament din beton. (Din păcate, monumentul nu s-a păstrat, fiind distrus la 13 iunie 1960 odată cu biserica din sat-n.n.). …Inițiativa reconstituirii monumentului a fost asumată în noiembrie 2024 de avocatul Iulian Rusanovschi, prin intermediul Asociației „Monumentum”. De promovarea proiectului de decizie în Consiliul local au avut grijă primăria. Prin implicarea primarei Valentina Carastan și a preotul Ion Herța din cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud, s-a decis ca Troița să fie amplasată în Scuarul Păcii din centrul satului, cu următoarea inscripție: „Cinste eroilor din reg. 2 grăniceri, căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei în iulie 1941. Slobozia Mare, jud.Ismail: sd.Purice Dumitru, sd.Cătălin Toma, sg.Roma Nicolae, sg.Malaci Gheorghe”. Pe latura din față a fost eternizat următorul text: „Ridicată în 1942 de Căminul cultural „Unirea”. Distrusă în 1945.Restabilită la 11.06.2025, de av. Iulian Rusanovschi și Iurie Guțu. Omagiu Episcopului Basarabiei de Sud, PS Veniamin Goreanu cu ocazia aniversării a 50 de ani de viață. Arhit.Mihail Andrieș; meșter:Petru Comendant; primar:Valentina Carastan; preot-paroh:Ion Herța”. …Troița reprezintă prima operă comemorativă de război de pe teritoriul fostului județ Ismail, restabilită în memoria eroilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei în vara a.1941. Ceremonia religioasă de sfințire a monumentului a fost oficiată de PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud. În glas de rugăciune și tămâie, troița a fost binecuvântată, iar jertfa celor care au căzut pentru Țară a fost reașezată în calendarul demnității naționale. Au urmat luările de cuvânt ale celor prezenți, a invitaților din România. În cuvinte simple, dar pline de emoții și profunzime, s-a vorbit despre onoare, credință, jertfă și datorie, despre curajul celor care au purtat uniforma grănicerilor români, apărând nu doar o frontieră, ci o civilizație, o limbă, o identitate.
* * Printre numeroasele proiecte transfrontaliere implementate în raionul Cahul în cadrul Euroregiunilor Dunărea de Jos și Siret-Prut-Nistru merită a fi nominalizat și proiectul de promovare a Patrimoniului istoric comun și consolidării identității culturale, lansat recent cu titlul „Istoria care ne unește”, inițiat de Consiliul Județean Galați în parteneriat cu Consiliul Raional Cahul și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos”, cu finanțare din partea Uniunii Europene (peste 1 mln de euro). Proiectul are în prim-plan restaurarea complexului monumental de la Roșcani, județul Galați – un ansamblu dedicat Voievodului Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei (1572–1574), simbol al curajului și al luptei pentru independență. După cum a declarat dr.în istorie Ion Ghelețchi, printre activitățile și lucrările planificate în cadrul proiectului se numără: expertizarea, consolidarea și restaurarea statuii din bronz (sculptor – Gheorghe Turcu, a.1976); reabilitarea platformei cu trei terase și a scării monumentale cu 28 de trepte; modernizarea parcării și căilor de acces, precum și amenajarea peisagistică a zonei. …Proiectul aduce și o dimensiune cultural-educațională puternică pentru mediul academic, studenți, elevi, toți cei interesați de patrimonial cultural-istoric al Țării, prin:12 evenimente comune pe ambele maluri ale Prutului; lecții de istorie pentru 600 de elevi din România și R.Moldova; elaborarea unui album cu istorii locale mai puțin cunoscute; schimburi de experiență cu experți în turism și patrimoniu;
acțiuni de promovare a tradițiilor și valorilor regionale.
Potrivit șefei delegației cahulene,Tatianei Seredenco, vicepreședinte al raionului Cahul, “Proiectul este un model de cooperare transfrontalieră durabilă, care urmărește nu doar restaurarea unei importante lucrări de artă și memorie istorică, dar și întărirea legăturilor culturale dintre comunitățile din Cahul și Galați”.
Ion Domenco
