Ediția a IV-a a Festivalului regional al cântecului și dansului popular cu genericul „De la neam la neam,” desfășurat la finele lui Gustar, în satul Cociulia, raionul Cantemir, cu eforturile comune ale autorităților locale, Secției Cultură și Turism Cantemir, a echipei Căminului cultural ,,Mihai Batîr” din localitate, în frunte cu soții Valentina și Mihail Balan a demonstrat o data în plus că satul are rădăcini viguroase, iar perpetuarea tradiţiilor neamului a devenit o datorie sfântă. Bucură în deosebi faptul că, an de an, și cociulienii plecați departe de casă și majoritatea déjà – stabiliți în diferite țări europene – nu-și uită rădăcinile, revin cu mult dor la vatră; că aici se investeşte mult în cultură, că tezaurul folcloric este transmis generaţiilor tinere, astfel că arta dansului şi al cântecului popular nu se pierde. Numele notorii din domeniul culturii, asemeni lui Mihai Batîr, Filimon Dimcea, Eudochia Popescu ș.a.vor intra în analele istoriei localităţății.
Festivalul a întrunit colective folclorice, de cântece și dansuri populare din raioanele de sud ale țării- ,,Semanătorii” și,,Mlădițe cociuliene”din s. Cociulia, ,,Sânzîene”, Capaclia, ,,Izvorce”, Victorovca, comuna Ciobalaccia – toate din raionul Cantemir, ,,Busuioc Moldovenesc”, din or.Cimișlia, ,,Băștinașii” din or. Leova, ,,Mocănașii”, Slobozia Mare, Cahul, ,,Altița” din or.Cahul, ,,Codru – Seniori” din Orhei, ,,Baștina”, Caracui, Hâncești, precum și ansamblul de dans popular ,,Mocăncuța”, din Cociulia. Evenimentul a demarat cu parada portului popular, fiecare colectiv etalându-și costumul specific zonei respective, după care au coborât spre locul de agrement “La izvor”, acolo unde se află și renumitul monument original “Căciula lui Ștefan cel Mare”. Cei prezenți au fost salutați de către Sergiu Toderici, șeful Secției Cultură și Turism Cantemir, care a dat o înaltă apreciere organzatorilor și colectivele-participante pentru păstrarea și promovarea tradițiilor folclorice, subliniind importanța unor astfel de manifestări culturale pentru consolidarea identității naționale. Rând pe rând, colectivele artistice au adus în scenă adevărate perle folclorice, nestemate valori ale neamului românesc, impresionând publicul spectator prin autenticitatea cântecelor populare, ținuta scenică, calitatea interpretării, care reflectă specificul cultural al regiunii, a costumului național și subliniind importanța continuității tradițiilor de la o generație la alta. De menționat că, déjà a devenit o frumosă tradiție, ca în cadrul Festivalului mai mulți meșteri populari din localitate să-și expună lucrările spre admirația publicului. Festivalul regional și-a atins obiectivele propuse- promovarea cântecului și dansului popular ca parte esențială a patrimoniului cultural național, îmbogățirea repertoriului formațiilor artistice cu noi creații originale, scoaterea din anonimat a tinerelor talente, păstrarea stilului autentic în interpretarea pieselor folclorice. Finalul festivalului a culminat cu tradiționala Horă, în care s-au prins cu toții-de la mic la mare-generând un sentiment de unitate și bucurie colectivă. Participanții la festival s-au despărțit cu amintiri frumoase și cu speranța revederii la alte ediții.
În acest context, Natalia Cîrlan, profesoară de limbă și literatură română la LT “V.Hanganu” din Cociulia a menționat:“Am moștenit de la înaintași un patrimoniu cultural extrem de valoros și avem datoria de a-l face cunoscut și de a-l duce mai departe. Ne-am propus un obiectiv nobil, de durată – conservarea și protejarea acestui tezaur inestimabil, acestei averi ce ne menține ca neam și entitate. Localitatea noastră găzduiește adevărate perle folclorice, obiective turistice, care merită să fie vizitate. Atât istoria, cât și cadrul geografic, au generat tradiții și obiceiuri inedite, ceea ce generează necesitatea creării unei baze de date care să includă patrimoniul cultural și istoric al satului și al zonei, pentru ca generația tânără să cunoască și să promoveze patrimoniul cultural și istoric local, or, cu ajutorul tradițiilor devenim deosebiți și unici; fiecare dintre noi are datoria să-și aplece urechea la vorba cu tâlc a bătrânilor, să culeagă cu grijă nestematele folclorice, pentru a le transmite, ca pe o sfântă relicvă, copiilor, nepoților și strănepoților, pentru ca ei să nu ne blesteme că i-am lăsat înstrăinați și rătăciți de neam. Să menţinem focul viu în vatra strămoşească, adunând lume bună și veselă în bătătura casei părintești, la izvorul cântecului și dansului popular”.
Ion Domenco
