Satul Capaclia din raionul Cantemir este înfrățit cu comuna Moșna din județul Iași, această dorință fiind exprimată univoc de către locuitorii celor două entități, care deja al doilea an desfășoară, împreună, fascinantul Festival al Moldovenilor, cu implicarea primărilor localităților, colectivelor folclorice de pe ambele maluri ale Prutului.
De remarcat că prima parte a evenimentului, ghidat de primarii Georgel Popa și, respectiv, Ilie Stavilă, are loc la Moșna, cu participarea unei delegații din Capaclia, iar peste o săptămână – în aceeași componență – la Capaclia. Trebuie să spunem că localitățile Moșna și Capaclia au accesat în anul 2020 un proiect de cooperare transfrontalieră prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova, cu finanțare prin Instrumentul European de Vecinătate, care vizează promovarea culturii locale și păstrarea patrimoniului istoric din teritoriile beneficiarilor implicați.
Primarul de Moșna, Georgel Popa, ne-a comunicat că localitatea este situată în sud-estul județului Iași, pe malurile râului Moșna (care se varsă în Prut-n.n.) și ale afluentului său, Moșnișoara. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată tot doar din satul de reședință, având 1510 locuitori. Sunt referiri încă de la Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei” că din anul 1703 se foloseşte cuvântul Moșna pentru a numi pârăul care izvorăşte de sub dealurile Cetățuei și se varsă în Prut, prin una din bălţile de la Câlcea, de lângă Podul Hagiului. Aşezarea este o localitate veche, cu un bogat trecut istoric. Moșna figurează pe o harta existentă la Muzeul Țăranului Român, întocmită la 1774. Două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași, ca monumente de interes local: unul este un sit arheologic, „Cetățuia”, aflat la 1 km nord de sat și datând din perioada Latène (secolele al III-lea–al II-lea î.e.n.); celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Sfinții Voievozi” (sec.al XVIII-lea).
Vădit emoționat, Primarul de Capaclia, Ilie Stăvilă, a declarat: „Ne bucurăm de oaspeții, frații noștri din Moșna, județul Iași. Avem și noi în sat tradiții culturale de valoare. Mă refer nu doar la împătimiții de cântec și dans, talentații noștri tineri interpreți, dar și la frumoasele tradiții, locurile turistice ce merită a fi vizitate și promovate, cum sunt faimoșii Codri Tigheci, cu o variată și bogată faună și floră, Fântâna Zânelor, cu apă ca lacrima, ș.a. Legăturile dintre cele două entități constituie o oportunitate excelentă pentru a atrage atât tinerii spre tradiții, cât și admiratorii de a vizita obiectivele turistice. Sperăm mult ca relațiile bilaterale să ajute ambele primării în soluționarea problemei comune: dezvoltarea patrimoniului local prin intermediul tinerilor și al turiștilor”.
…Din cauza situației pandemice cauzată de covid-19, în 2021 evenimentul cultural a fost anulat, fiind desfășurat în vara curentă. Acest Festival al Moldovenilor, s-a transformat într-un veritabil spectacol de joc şi cântec popular, demonstrare a portului popular românesc. „România – R. Moldova. Moșna – Capaclia. Suntem un neam, un grai, o istorie, un cântec!”, a răsunat pe scena căminului cultural din Capaclia. Pe lângă ansamblurile din cele două localități, pe scena Festivalului au urcat nume cunoscute ale muzicii populare din România și R. Moldova, precum Constantin Bahrin, Ion Paladi, Silvia Zagoreanu, Alexandru Cucu, ansamblurile “Clopoțel” și “Sânzâienele” din Capaclia, ambele ghidate de Pavel Bahnaru, tineri interpreți din sat, precum și colectivul de dansatori „Mocăncuța” din satul Cociulia.
În adresarea sa către cei prezenți, primarul Ilie Stăvilă a menționat: „Ne bucurăm mult că multașteptatul Festival a consolidat colaborarea dintre satul Capaclia și comuna Moșna, această apropiere capătă culoare și confirmare. Am participat cu drag cu două grupuri folclorice la acest Festival, la alte activități ce valorifică tradițiile moldovenilor de pe malurile Prutului. Mulțumim dlui primar Georgel Popa, colectivelor folclorice, interpreților de muzică populară de dincoace și de dincolo de Prut, pentru implicare, pentru promovarea tezaurului folcloric autentic. Am rămas încântați de vizita în comuna Moșna, care are un patrimoniu cultural ce include monumente, manuscrise și tradiții culturale”.
La rândul lor, oaspeții din Moșna s-au arătat satisfăcuți de dorința locuitorilor satului Capaclia de a păstra și promova inestimabilul tezaur folcloric al neamului. Primarul de Moșna, Georgel Popa, a declarat:”Am moștenit de la înaintași un patrimoniu cultural extrem de valoros și avem datoria de a-l face cunoscut și de a-l duce mai departe. Ne-am propus un obiectiv nobil, de durată – conservarea și protejarea patrimoniului cultural și promovarea zonei transfrontaliere România – Republica Moldova. Localitățile noastre sunt două localități retrase, cu particularități similare, care găzduiesc adevărate perle naționale – Cetatea geto-dacică din Moșna, biserica Sfinții Voievozi Moșna, Rezervația naturală Codrii Tigheciului, Fântâna Zânelor ș.a., care merită să fie vizitate. Atât istoria, cât și cadrul geografic, au generat tradiții și obiceiuri similare în cele două comunități locale. Acest fapt generează necesitatea creării unei baze de date care să includă patrimoniul cultural și istoric al celor două comunități, să cunoască și să promoveze patrimoniul cultural și istoric local”.
Ion Domenco
Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova”www.drrm.gov.ro.
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu republica Moldova
