Mocirla-i mediul în care se bălăcește de aproape 30 de ani Republica Moldova tot căutând calea spre o viață acceptabilă din punct de vedere a traiului decent. Dar, carul nu se mișcă din loc, nivelul de viață-i în continuă scădere, iar tot mai mulți concetățeni de ai noștri, dezamăgiți de realitățile existente, iau calea pribegiei.
Precum cunoaște toată lumea, cauza stagnării și chiar a regresului în toate aspectele, este corupția și hoția proprii unor indivizi cu dreptul de decizii la nivel de stat, cuibăriți în parlament, în sistemul de guvernare, în organele controlului la cel mai înalt nivel. Instalarea la conducere a persoanelor cu aceste și alte vicii , a fost și mai este posibilă datorită în primul rând a justiției noastre, care are misiunea directă să combată flagelile existente dar nu întreprinde practic nimic. (Exemplele cu investigarea furtului miliardului din bănci, privatizarea aeroportului, spălările de bani, a hoțiilor de la metalferos, calea ferată, finanțarea ilicită a partidelor sunt sugestive în acest sens). Anume din cauza lașității și conlucrării unor judecători și procurori cu criminalii aflați la gura sacului cu bani , am ajuns să fim conduși de indivizi, care ar trebui să stea la închisoare, dar nu în birouri luxoase cu pretenții de mari businessmani.
O primă condiție de schimbare a situației existente, este revenirea la normalitate a sistemului judecătoresc. Asanarea poate fi întreprinsă printr-o singură modalitate: eliminarea din sistem a judecătorilor și procurorilor compromiși. Anume în acest scop a și fost luată decizia Președintei, de a-l înlătura din funcția de conducere a Curții de Apel Chișinău pe unul din faimoasele personaje. ( Cât face doar „înțeleapta” hotărâre a judecătorului de menținere a deciziei de anulare a rezultatelor alegerilor primarului capitalei!).
Este absolut justificată și înțeleasă această atitudine a Președinției. Înțeleasă, dar nu de către toți. La mai multe posturi de televiziune au apărut diferiți experți în drept, analiști politici, (chiar și dintre adepți ai reformării justiției!) care s-au pronunțat împotriva deciziei emise de Președinte. Zic ei, că chipurile, nu trebuia Președinta să se implice, fiindcă, vezi Doamne, s-au încălcat niște norme juridice și competențe.
Poate, din punct de vedere a procedurii, ceva s-a încălcat. Dar, sunt comparabile oare aceste încălcări minore cu acea daună enormă adusă societății și statului de către unii indivizi instalați în funcțiile-cheie ale justiției moldovenești? Și dacă vom tot da dovadă de acea proverbială atitudine împăciuitoare, va fi oare pus punct debandadei în justiție? Sau poate-i mai bine să existăm în continuare în mocirlă, fără viitor și perspectivă?
Constantin Rotaru
