Agricultura rămâne a fi preocuparea de bază a majorității populației din republică, iar în spectrul variat al culturilor crescute, porumbul deține constant cota cea mai mare. Conform estimărilor, în prezent mai bine de 30 la sută din terenurile arabile revin anume acestei culturi și în acest sens asigurarea cu semințe a cultivatorilor de porumb rămâne un deziderat mereu actual și necesar de a fi perfecționat în continuare. Acesta a fost laitmotivul expus de majoritatea vorbitorilor la întrunirea republicană de Ziua Porumbului, convocată de Institutul de Fitotehnie Porumbeni.
Ca și în alte ramuri ale agriculturii, savanții și producătorii de semințe, dar și exportatorii se confruntă cu provocări dintre cele mai complicate. Accesul liber pe piața locală a companiilor străine care investesc zeci și sute de milioane de euro și dolari în dezvoltarea, promovarea și comercializarea hibrizilor de porumb, complică mult activitatea celor de la Porumbeni, dar și în condițiile unei concurențe acerbe, savanții Institutului, susținuți de producătorii de semințe,care cresc hibrizi pe mai bine de 500 de hectare, în toate cele trei zone ale republicii, reușesc să se mențină pe linia de plutire. Mai mult chiar. În ultima perioadă de timp au fost înregistrate performanțe meritorii, care au și fost menționate în raportul Directorului științific al Institutului, Vasile Maticiuc. În special, este vorba de crearea și implementarea hibrizilor de porumb din diferite grupe de precocitate și direcții de utilizare, de perfecționarea elementelor tehnologice de cultivare a porumbului în contextul schimbărilor climatice, de producere a semințelor de categorii biologice superioare, de menținerea soiurilor și hibrizilor de porumb incluse în Registrul Oficial de Stat, de prestarea serviciilor către agenții economici din sectorul agrar la implementarea soiurilor, hibrizilor și tehnologiilor de cultivare a porumbului.
Potențialul științific al Institutului este asigurat de cei 3 doctori habilitați în științe agricole și biologice, 16 doctori și un grup destul de impunător de alți cercetători științifici, care, în pofida condițiilor deloc ușoare reușesc să înscrie realizări frumoase în agenda acestei instituții științifice. Pe parcurs, au fost transferate la testări oficiale 20 de hibrizi pe parcelele experimentale din Moldova, Belarus, România și Kazahstan. În aceste și alte țări sunt deja recunoscute și apreciate hibrizii de porumb.$33, 221, 383, 391, 430, 360, 465, 460, 350. În registrele de Stat au fost incluse 19 hibrizi, dintre care în Republica Moldova – 9, în Belarus – 4 și 2 în Kazahstan. Pentru prima dată În România, deci în Uniunea Europeană, în urma testărilor repetate pe diferite parcele, au fost acceptate oficial 4 hibrizi de porumb produși la Porumbeni.
Oaspeții din România, Belarus, Ucraina au fost prezenți la această întrunire și au avut posibilitatea, la fața locului, chiar în imediata apropiere de institut, unde sunt amplasate parcelele experimentale, să ea cunoștință de activitatea și rezultatele cercetătorilor științifici de la Porumbeni. De altfel, această activitate a fost apreciată la justa valoare de către cei prezenți, care au avut posibilitatea și oportunitatea de a-și completa cunoștințele, împărtășite cu mult drag de către gazde. N-au rămas în pierdere nici cei mulți producători agricoli, care au primit răspunsuri concrete la întrebările care-i frământă: ce întreprind savanții pentru a produce hibrizi rezistenți la secetă, în ce condiții poate fi cultivat la noi porumbul ecologic, care-s cele mai noi și performante metode de protecție a plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor?
Precum avea să menționeze Dl Maticiuc, discuțiile, consultările dar și întrebările abordate de toți cei interesați de cultivarea porumbului,vor constitui și de acum înainte pilonul pe care se va axa programul de activitate al Institutului, colaboratorii căruia sunt dispuși și în continuare să vină cu un aport de esență în susținerea agricultorilor.
Ion Codreanu
