În analele istoriei nu s-a păstrat numele autorului ideii de creare a platfomei comune de întâlnire dintre agricultori și consumatori, dar, la sigur, inițiativa de a inaugurare în miez de toamnă a expoziției agricole cu vânzare, a fost una reușită.
An de an, deacum a 28-a toamnă, fermierii vin cu plăcere la MOLDEXPO, unde, sunt așteptați de către chișinăuienii, care știu să aprecieze la justa valoare truda oamenilor de la sate. Pe lângă tradiționalele tranzacții de vânzare-cumpărare a produselor alimentare, a fructelor și legumelor, dar și a butașilor, puieților și a materialului săditor de pomușoare, aici se leagă discuții dezinteresate, oamenii fac cunoștință, leagă prietenii, astfel se face că și orașul vine mai aproape de sat, orășenii mai cunosc din grijile și problemele sătenilor, dar și satul se apropie de capitală, fermierii aflând multe din subtilitățile vieții de la oraș, unde viața deseori aduce surprize dintre cele care umbresc existența locuitorilor urbiei.
Am fost martorul mai multor dialoguri dezinteresate și binevoitoare, dintre producătorii de la sate și orășeni. Aceste discuții treptat trec în niște relații pur omenești, ce se mențin de-a lungul anilor. Lidia Pahomi, o cunoscută apicultoare de la nordul țării, îi vorbea cu multă inspirație unei orășence, despre proprietățile mierii culese de la diferite plante, despre îngrijirea stupilor, despre efectul curativ al produsului, despre munca și grijile pe care le are conducând o gospodărie țărănească de proporții, dar și despre alte multe subtilități ale profesiei de apicultor. Interesul era unul vădit, astfel că la moment adunase mai mulți ascultători și, care treptat, devenise cumpărători și buni cunoscuți ai doamnei Pahomi.
Cu cunoștință în cauză, le vorbea vizitatorilor și un alt reprezentant al tagmei fermierilor, Valeriu Malai, de prin părțile Teleneștilor. Acesta are predilecție spre cultivarea pomușoarelor și demonstra cu lux de amănunte cumpărătorilor preoritățile cultivării afinelor, a coarnelor, a coacăzei, murelor și altor pomușoare pe care le crește de zeci de ani în gospodăria sa și care, conform afirmației, pe lângă plăcerea îndeletnicirii, îi aduc și un venit substanțial din realizarea puieților dar și a recoltei crescute.
Un alt, din cei peste 200 de participanți ai expoziției „Toamna de Aur” este și Dinu Todos, cunoscut fermier de prin părțile Cahulului, care a prezentat vizitatorilor struguri aleși din plantația de vie de diferite soiuri de masă. Pe lângă faptul că este un viticultor dintre cei de viță nobilă, domnul Todos mai este și președinte al organizației teritoriale a fermierilor din sudul țării și în această ipostază avea să ne împărtășească din problemele colegilor săi, afectați ani la rândul de seceta, care a bântuit și vara trecută pe meleagurile din sudul țării. Ar fi vrut el să povestească despre nevoile agricultorilor și diriguitorilor din vârful puterii, celor cu luare de decizi în susținerea agricultorilor care au suferit pierderi enorme din cauza nevoilor climatice, dar cu părere de rău, în anul curent, aceștea au ignorat evenimentul și n-au fost prezenți nici chiar la inaugurare, unicul fiind un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii. Astfel, Dinu Todos, rămase să împărtășească din gijile sale doar cumpărătorilor, care îl ascultau cu atenție, chiar și îl compătimeau, dar nu aveau cum să-l ajute în soluționarea acelor probleme, care întradevăr, ani la rândul zădărnicesc activitatea harnicilor agricultori din partea locului.
O soluție, care, cel puțin parțial al contribui la ușurarea pe parcursul anului a activității agricultorilor, ar fi dotarea ramurii cu tehnică performantă. Ea a fost expusă din belșug la expoziție. Utilajele moderne, în special cele de irigare ar înlesni mult munca în câmp și ar conduce la creșterea recoltelor. Dar pentru majoritatea fermierilor, dispozitivele de ultima generație rămân a fi din categoria visului iralizabil, căci prea mari sunt prețurile și prea vizibil e decalajul dintre acest preț și veniturile fermierilor. Astfel, majoritatea dintre cei care chiar au nevoie stringentă de dotarea tehnică, se mângâie doar cu speranța că vitoarea noastră apartenență la comunitatea europeană va schimba lucrurile spre bine.
Constantin Rotaru
