Maria Procopriuc este primar la primul mandat în comuna Ișcălău, Fălești. Susține că tinerii s-ar întoarce în sate dacă ar fi susținuți de către stat. Afirmația este făcută în cunoștință de cauză deoarece, pe lângă funcția de primar, împreună cu soțul cresc acasă mai multe vite și oi, iar la comercializarea produselor lactate se confruntă cu mari dificultăți. Maria Procopciuc susține că este nevoie de reforma teritorial-administrativă, doar că aceasta nu trebuie implementată peste noapte, altfel va fi resimțită dureros de către cetățeni, la fel ca cea din domeniul educației.
Deseori sunt întrebată dacă e grea această povară al primului mandat de primar. Nu pot să spun că este greu, deşi vin din domeniul educației și, sincer vorbind, eram foarte curioasă să aflu care sunt problemele și din alte domenii. Or, în cadrul APL contactez cu toate categoriile de populație. Am fost invitată să particip și în cadrul altor alegeri locale dar nu doream să abandonez educația, după reforma educației deja îmi era clar că comuna rămâne fără școli și astfel am decis să vin în APL și am câștigat mandatul. Regrete că m-am implicat în acest domeniu nu am avut, chiar am viziuni pentru viitor și doresc să realizez tot ceea ce am planificat până la sfârșitul mandatului. Locuitorii din cele trei sate din comună au avut așteptări legate de infrastructură. Drumurile și dotarea grădinițelor au fost preocuparea mea. Deoarece la noi politica se implică în treburile APL, este foarte greu să soluţionezi o problemă pentru cetățeni. Mă întreb adesea dacă un ministru sau un deputat vine în funcție pentru o anumită categorie de cetățeni sau pentru toți? Pentru mine este dureros să văd cum sunt selectați cetățenii după anumite categorii. Faptul că nu avem un grafic corespunzător, munca cea care ne consumă pe noi, primarii, ar trebui susținută și de către APL de nivelul II, dar și de către guvernarea de la nivelul republicii și atunci, chiar dacă te consumi, te bucuri de rezultate. În activitatea mea mă ghidez de trei principii: comunicare, transparență, democrație. Comuna noastră este formată din trei sate cu o populație de circa 2500 de locuitori, însă în hotarele primăriei mele sunt și primării cu o singură localitate. Simt că există necesitatea unor reforme, dar pentru a fi implementate trebuie elaborat un studiu de caz, astfel încât să nu îndepărtăm serviciile de oameni. De asemenea, este nevoie de a crea condițiile necesare până a implementa reforma, să nu vină peste noapte peste noi, pentru că am trecut prin optimizarea școlilor și am simțit-o ca pe un proces dureros. Recent a fost aprobată Legea salarizării și iar funcționarul a rămas pe ultimul loc. Să zicem, contabila vede schimbări în cultură, în educație și mă întreabă: cui rămânem noi, funcționarii? Această categorie de angajați ai statului fac o muncă enormă. Nu știu ce acțiuni să întreprind ca să le schimb percepția locuitorilor despre acești funcționari, ca oamenii să vină cu plăcere la primărie și să se convingă că problema lor s-a soluționat fără mari obstacole.
O problemă extraordinar de dificilă este readucerea tinerilor la sat. Am văzut cu toții cazul doamnei agent economic care este tânără și nu poate să realizeze 60 de tone de struguri. Chiar nu poate fi găsită soluția, chiar trebuie să cumpărăm produsele care sunt importate în țară, în condițiile în care noi le avem pe ale noastre, autohtone? Un kg de struguri costă 8-10 lei, dar eu știu de câte cheltuieli este nevoie pentru a menține acești struguri până în această perioadă. Oamenii sunt nevoiți să vândă marfa la un asemenea preț pentru ca să nu o arunce. Chiar nu se găsește soluția? Așa e și în cazul celorlalte categorii de tineri, indiferent dacă vin să activeze în educație, cultură sau agricultură. În afara de funcția de primar, fac acasă produse din lapte și cunosc foarte bine ce se întâmplă pe piață. Deși facem doar produse naturale ne confruntăm cu mai multe obstacole la comercializarea acestora. Mă întreb de ce nu se promovează produsul autohton, de ce la grădiniță nu este adus laptele natural? În perioada colhozurilor copilul bea lapte care ajungea la grădiniță timp de o oră de la producere. Acum văd că laptele are un termen de valabilitate de 90 de zile și ni se spune că este natural. Populația care a mai rămas în comună se ocupă cu creșterea vitelor și cu colectarea laptelui. Sunt puncte de colectare unde vin de la Bălți și-l iau. Noi facem vreo cinci produse din lapte: unt, frișcă, brânză, smântână, caș. Omul care duce laptele la punctele de colectare ia pentru un litru de lapte 2,5 – 3 lei, în funcție de grăsimea laptelui. Dacă facem comparație cu prețul unui litru de apă plată sau gazată atunci vedem care e realitatea… Cum atunci să nu plece tinerii din sate? Sincer vorbind, până a veni în APL nu m-am gândit că funcția de primar este influențată de politic. Acum aștept să văd cum se vor așeza lucrurile în politică și apoi voi decide dacă rămân sau nu în cadrul APL, deși în prezent fac cu plăcere ceea ce este legat de muncă, solicitare, implicare, soluționarea problemelor cetățeanului. În acest sens, un obiectiv imediat pe care mi-l doresc să-l realizez pentru ca localitatea să progreseze, să ne menținem în teritoriu, este deschiderea măcar a unei școli primare în comună, căci după numărul populației acest lucru este posibil. Grădinițe avem în fiecare sat din comună, iar elevii de vârstă școlară merg în patru școli din diverse primării. Sperăm că în cele din urmă lucrurile se vor limpezi şi satele noastre vor ajunge în timpuri mai bune.
Cor. „G. S.”
