În aceste zile ale lunii lui cuptor mai suntem încă sub impresia evenimentului din 11 iulie, cel al alegerilor parlamentare anticipate și-n acest sens, nu prea am acordat atenție altui eveniment, la fel de semnificativ, fiindcă de el depinde siguranța noastră alimentară.
Deși începutul secerișului a trecut oarecum neobservat, revenim acum la derularea lucrărilor în câmp, fiindcă ar fi incorect să trecem cu vederea această campanie din simplul motiv că recoltarea pâinii este considerată și de către agricultori drept una de primă importanță.
Confirmare e și vizita pe care am întreprins-o în gospodăria țărănească a lui Simion Plugaru din Bardar, Ialoveni. Actualul seceriș pentru el e cam al cincizecilea la număr, fiindcă anume această cifră a rotunjit-o de când a revenit în satul natal după încheierea studiilor la colegiul agricol din Camenca și s-a încadrat în munca de agricultor. În gospodăria colectivă a condus o brigadă de producție, iar după destrămarea colhozului a fondat o proprie gospodărie, care-i considerată printre cele de frunte prin părțile locului, fiindcă înregistrează rezultate de performanță și la culturile de câmp, și în legumicultură, dar și în producerea semințelor de zarzavaturi de cea mai înaltă calitate.
Deci, deși-i cu o experiență de ani buni în spate, Dl Plugaru și de data aceasta n-a lăsat lucrurile în voia sorții. Pregătirea calificată a mijloacelor tehnice și a transportului (meritul mecanizatorilor Nicolae și Victor Bivol), organizarea exemplară a lucrărilor la fățare, din primele zile i-au asigurat o derulare exemplară a secerișului. Buna dispoziție a agricultorului este întregită acum și de recolta bogată. “Toate câmpurile semănate cu grâu de toamnă au rodit de minune, media-i peste 5 tone la hectar”, constată Simion Plugaru. „Este incomparabil rezultatul anului curent, comparativ cu cel din anul trecut, când am strâns doar aproximativ 600 kilograme de grâu la hectar”, mai remarcă agricultorul.
Tot de la Dl Plugaru, am desprins și un alt gând, care, cred, trage mult la cântar. Vorba-i despre atitudinea și aprecierea muncii agricultorilor. “Nu-mi amintesc vre-un an cu seceriș, despre care ași putea zice că a fost unul ușor. De fiecare dată ceva intervine să ne complice activitatea. Ba e secetă, ba avem inundații, ba ne plouă cu găleata exact în zilele de recoltare, ba la cel mai nepotrivit moment se scumpește motorina… Mai sunt și alte multe piedici și obstacole, care ne fac să depunem și efort mai mare și să cheltuim mult mai mult decât preconizam. Anume din aceste considerente, cred, că ar fi corect ca la formarea prețurilor de achiziție a cerealelor să se țină cont de toți acești și alți factori. Prețul adevărat al grâului nu poate fi mai jos de 5 lei pentru un kilogram. Altfel, și munca noastră, și rezultatul obținut, oricât de valoros n-ar fi, se reduce la zero” – aceasta-i concluzia agricultorului cu numele de familie atât de semnificativ, Plugaru. O concluzie, care n-ar trebui ignorată nici de cei cu funcții de decizie, nici de noi, toți cei, care, datorită oamenilor care muncesc acum în sudoarea frunții în camp, să avem permanent pe masă pâinea cea de toate zilele.
Ion Codreanu
