Cuvintele din titlu ar putea fi atribuite fiecăruia dintre cei aproximativ 800 de moldoveni, întruniți vinerea trecută la Palatul Republicii. Printre ei n-am observat nici o persoană, care ar fi indiferentă la cele ce se întâmplau la această mare adunare. Emoțiile dominau. Dominau fiindcă aici s-a vorbit deschis și sincer despre ceea ce se întâmplă în țară, despre locul rolul dar și problemele diasporei, aici au avut loc zeci și poate sute de întâlniri dintre cei dragi, cunoscuți, colegi, care în anumite circumstanțe au plecat peste hotare și acum au revenit pentru că nu uită de baștină și nu le este indiferent de prezentul și viitorul țării de origine.
Dintre cei peste un million de concetățeni de ai nostri, aflați temporar, sau stabiliți pentru mai mult timp peste hotare fac parte și profesoara Valentina Gavriliuc și sora medicală larisa Gârbu, pe care le-am întâlnit la Congres. Doamnele fac parte din acel primul val de emigranți plecați peste hotare în condițiile când încă nu era semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ele fiind nevoite să ajungă în Italia pe căi diferite și peripeții de neuitat. S-au stabilit în Toscana și Milano, au muncit ani în șir și acum au posibilitatea să compare vremurile de început, adică cum a fost cu douăzrci de ani în urmă și ce atitudine este acum față de diasporă. „În acele timpuri, își amintește Valentina Gavriliuc, eram tratați cu indiferență și peste hotare și aici, acasă. Acum situația s-a scimbat radical, ne bucură că suntem în atenția guvernării, fiindcă am fost și rămânem cetățeni ai acestei țări”. „În acest sens, credem, avea să adauge Larisa Gârbu, că grija în aspect social față de migranți, față de cei care au revenit acasă, din partea statului, va fi una mai substantială”.
Eudochia Turchin, originară din Dubăsarii Vechi, pe care am surprins-o alături de Petru Hadârcă, actorul, regizorul și directorul teatrului „Mihai Eminescu”, face parte din generația emigranților plecați mai târziu din țară. Stabilită în sudul Franței, orașul Avignon, ea, fiind acasă profesoare de istorie, a muncit din greu pentru a ajunge în funcția de inginer-pedagog la departamentul de învățământ din acest oraș. Trecând prin mai multe greutăți și obstacole și conștiintezând circumstanțele prin care trec mai mulți compatrioți de ai nostril, Eudeochia a decis să fondeze în Avignon o Asociație a băștinașilor, organizație cu statut de ONG, care numără acum peste o sută de membri și aduce un aport consistent la susținerea celor care, la moment, au nevoie de ajutor. Mai mulți membri ai acestei asociații au participat și la întrunirea de vineri de la Palatul Republicii.
La acest eveniment, familia, Streșină din Marcăuți, Criuleni, a venit în deplină componență: soții Liuba și Serghei și cei doi copilași, născuți în nordul Italiei, dar care vorbesc la perfecție limba maternă. Dealtfel, este explicabil acest fenomen, dat fiind că mămica lor este profesoare de limbă română și la Schio, provincia Vicenzo, din nordul italiei, unde-i stabilită familia, ea predă obiectul pentru basarabenii și românii stabiliți în această regiune. Într-un viitor poate nu prea îndepărtat, tânăra familie intenționează să revină acasă. „Este posibilă această variantă, avea să precizeze Liuba Streșină, doar că mai așteptăm și sperăm ca acasă să mai schimbe lucrurile spre bine, adică copiii nostril să aibă un viitor European, nu unul de subexistență”.
Unicul reprezentant al al diasporei, sosit la congres tocmai de pe continentul African, din Kenia, țară plasată de-a lungul ecuatorului, a fost Marta Pancu. În această îndepărtată țară ea muncește în domeniul agriculturii durabile. Cunoaște bine cum se face agricultura la noi. În discuția pe care am întreținut-o cu dumneaei, ea a afirmat, că acolo unde activează, condițiile sunt mult mai dificile pentru agricultori, și că în Moldova, dat fiind seceta tot mai frecventă, există posibilități și soluții de adaptare la condițiile mult mai severe decât cele de pe continenul african.
…De momente dintre cele mai interesante și impresionante au avut parte participanții forului. Este bine că la acest mijloc de august, s-a găsit timp și dispoziție pentru organizarea acestui congres, de altfel, al 12-lea la număr. Este bine și că președinta Maia Sandu, prezentă la întrunire, a găsit cuvinte alese pentru moldovenii sosiți din toate colțurile lumii: „Ceea ce se întâmplă în luna august în țara noastră nu este doar o reuniune a familiilor, este o reuniune a neamului nostru. În aceste zile se întâlnesc frați și surori, părinți și copii, nepoți și bunici. Tot ce am reușit până acum este rezultatul nostru comun al tuturor, al celor de acasă și al celor plecați din Republica Moldova, pentru că ne-am luat soarta în mâini, pentru că am fost înțelepți și pentru că am rămas uniți.”, a spus șefa statului, mulțumindu-le concetățenilor noștri pentru că reprezintă Moldova cu cinste și demnitate.
Text și foto, Constantin Rotaru
