Vladislav Cociu, primarul oraşilui Ştefan Vodă, timp de 16 ani a deţinut mandatul de edil al satului Carahasani.Iar la ultimile alegeri locale a candidat la funcţia de ales local în oraşul Ştefan Vodă, câştigând competiţia din primul tur.
În trei ani de activitate, oraşul Ştefan Vodă a devenit de nerecunoscut: au fost asfaltate toate drumurile urbei, înverzite locurile publice, aşternute cu pavaj câţiva kilometri de trotuar; s-a revitalizat parcul de cultură şi odihnă cu deschiderera unui havuz ce răcoreşte traiul locuitorilor, mai ales al copiilor pe timp de toridă vară. După mai mulţi ani de „somnolenţă totală”,în oraş au fost construite trei case moderne muletajate pentru locuitori; prelungită iluminarea stradală încă pe câţiva kilometri. În curând îşi va deschide uşile cea mai mare fabrică de procesare a fructelor şi legumelor din sud-estul Europei ce va sta la dispoziţia producătorilpor agricoli din regiune. Şi toate, după cum avu să confirme edilul urbei, cu susţionerea logistică şi financiară a partinerilor de suflet din România, Suedia, Germania. Datorită performanţelor obţinute în plan socio-cultural, oraşul Ştefan Vodă a fost declarat în anul 2022 „Capitala tineretului dun Moldova.”
Graţie acelui entuziasm şi avânt, puţin spus godpodăpresc, domnul Vladislav Cociu a fost ales în fruntea Asociaţiei primarilor din localităţile raionului, în rezultatul cărui fapt a fost demarată o importantă acţiune de înfrăţire a localităţiolor raionului, inclusiv a oraşului Ştefan Vodă, cu confraţii din oraşele Capşa Mică,(judeţul Sibiu),Roman (judeţil Iaşi),Rupea şi Râşnov (judeţil Braşov), Focşani(judeţil Vlancea). În cele din urmă rezultatele vorbesc de la sine.
Spre exemplu, cu ajutorul financiar într-o valoare de peste 6 milioane de euro, acordat de către fraţii români din judeţil Dămbovila, a fost reparată capital liceul-teoretic „Ştefan Vodă”. Cei din judeţul Braşov au donat locuitorilor oraşului un autocar, contribuind, de asemenea, cu un ajutor finaciar de peste 2 milioane de Euro la termoizolarea şcolii primare „Grigore Vieru” din centrul raional, cât şi alte 2 milioane la reparaţia spitalului raional. A fost modernizată Casa de cultură din satul Carahasani. La Caplani, cu ajutorul venit de peste Prut a fost ridicat şi inaugurat un fastuos monument consacrat localnicilor represaţi de sovitici pe timpurile de tristă pomină. Din cele 23 de sate şi comune ale raionului, 21 deja au încheiate acorduri de colaborare şi înfrăţire cu localitățâile de peste Prut. Au urmat zeci de deplasări de serviciu în satele înfrăţite la care a fost pus fundamentul unei colaborări de mai departe pe toate căile de dezvoltare socio-economică şi culturală. Şi încă un lucru important care nu poate fi trecut cu vederea: Recent, primăria Ştefan Vodă a găzduit o delegaţie din 14 deputaţi din Parlamentul României în frunte cu doamna Simona Oprescu, preşedintele comisiei parlamentare în problemele reintegrării, care au rămas surprinşi plăcut de realizările obţinute de localităţile raionului în aspectul dezvoltării europeane. Pe parcursul întâlnirii s-a discutat la concret cum ar putea interveni Consiliile locale din România cu ajutor direct APL-urilor de nivelul I din Republica Moldova, precum ar fi prin Programele de Dezvoltare Locală, astfel încât banii să vină direct în primăriile satelor şi comunelor noastre.
În ziua de 18 octombrie la Ştefan Vodă a mai avut loc o întâlnire trilatrerală a Administraţie Publice Locale cu patinerii români din Focşani,oraşele Rupea şi Râşnov (judeţul Braşov) şi reprezentanţii comunei Borodino din Ucraina, dornici şi ei de colaborare, la care au fost luată în dezbatere crearea unui centru de logistică şi descriere de proiecte cooperante transfrontaliere între Moldova-România şi Ucraina.
”Toate acestea ne vorbesc tranşant despre faptul că anume datorită relaţiilor de înfrăţire s-a reuşit implimentarea diverselor proiecte sociale pentru binele oamenilor noştri”, avu să puncteze edilul. ”De la întâlnirile noastre cu fraţii de acolo, am trasat mai multe idei privind viitoarele colaborări de ordin economic şi cultural cum ar fi, să zicem, schimbul de odihnă pe timp de vartă a copiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Pin aceste întâlniri şi reuniuni căpătăm şi noi bune practici de lucru de model european. Cu toate că nici colegii de acolo nu sunt foarte bogaţi pentru că au ieşit şi ei din sărăcie. Până a fi membri ai Uniunii Europene, la ei lucrurile erau cam ca la noi. În această perioadă însă, au făcut un salt economic imens, mai ales la capoiolul infrastructură. Chiar dacă pe alocuri nu toate satele şi comunele din România sunt atât de îmnfloritoare, dar din puţinul pe care-l au, colegii noştri se împart cu noi precum nişte fraţi”,
avu să puncteze în încheiere domnul primar Vladislav Cociu.
Grigore TESLARU
Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova” www.drrm.gov.ro.
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova
