Înfrățite, maluri de Prut. ȚIGANCA ȘI VALEA MĂRULUI, apropierea de izvoare

Printre localitățile din stânga și dreapta Prutului, care au semnat Acorduri de înfrățire în care sunt prevăzute activități comune privind preluarea experienței de accesare a fondurilor UE destinate dezvoltării comunităților locale, studierea și implementarea proiectelor comunitare comune, colaborarea pe plan cultural, educațional și investițional, sunt și primăriile comunelor Țiganca, raionul Cantemir și Valea Mărului, județul Galați.

Colaborarea celor două primării reafirmă dorința comunităților de a căuta soluții pentru depășirea problemelor inerente oricăror entități. “Avem  speranța că Acordul de înfrățire va facilita apropierea noastră de izvoare, de adevărul istoric, de studierea și aplicarea experienței înaintașilor”, afirmă primarul de Țiganca, Petru Gandrabur,  „or, de-a lungul anilor acest adevăr a fost ascuns, ferecat sub zece lacăte. Avem certitudinea că împreună vom realiza proiecte comunitare în interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a apropia cetățenii noștri de un nivel de trai european. Acordul conturează activitățile bilaterale, atragerea investițiilor, elaborarea și implementarea proiectelor comune dintre cele două comunități”.

De la semnarea documentului, reprezentanții celor două comunități realizează vizite reciproce (sistate, temporar, în ultimii doi ani, din cauza pandemiei de Covid-19-n.n.), oaspeții din județul Galați vizitează Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Țiganca, monumentul cantemirenilor căzuți în războiul de la Nistru din Cantemir, unde depus flori în semn de omagiu eroilor.

“Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Țiganca este, de bună seamă, un loc cu o mare rezonanţă spirituală unde istoria s-a scris cu sânge”, susține primarul Petru Gandrabur.” În iunie-iulie 1941, în timpul eliberării Basarabiei, aici, în luptele pentru Capul de pod Ţiganca, şi-au pierdut viaţa mii de eroi ai Armatei Române. În semn de omagiu, de veșnică pomenire, la 1  iunie 2006, de Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor, în prezența Magistății Sale, Regele Mihai, a fost reinaugurat Cimitirul militar, edificat, de autoritățile române, în 1942-1943, unde-și dorm somnul de veci peste 1000 de soldați și ofițeri români. Cimitirul este străjuit de  o biserică în care se cinsteşte memoria ostaşilor, se ţine mereu aprinsă candela credinţei, aici demarând și lucrările de ctitorire a unui somptuos complex monahal”, conchide primarul de la Țiganca.

Ţiganca este un loc al cărui nume este echivalent cu miile de vieţi ale ostaşilor români jertfite in vara anului 1941, pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Pentru că jertfele din acea perioadă creşteau de la o zi la alta, erau formate din mers cimitire de campanie. Un astfel de cimitir a fost format şi la Capul de pod de la Ţiganca….
Deşi în 2006 aici au fost înhumaţi peste 1000 de eroi, datele arată că în Bătălia de la Capul de pod Ţiganca au fost înregistraţi câteva mii de morţi, răniţi şi dispăruţi, ea fiind considerată una din cele mai crâncene, cu mari pierderi de vieţi umane. În mai 2014 au mai fost aduse şi inhumate osemintele ale altor  81 de ostaşi originari din Ştefan-Vodă şi Râşcani(acestea au stat 10 ani într-un hangar din Chişinău-n.n.), acum, în Cimitir, sunt înhumaţi 1101 ostaşi români.
Vasile Burduja, preot paroh al Bisericii Toţi Sfinţii Români, din comuna Cania, precizează că „după 1944, când s-au întors armele şi aici s-a instaurat regimul sovietic ocupant “de eliberare”, totul a fost distrus: crucile au fost devastate, o parte au fost aruncate în Prut, că au fost găsite, cele care au fost ciobite, iar majoritatea au fost folosite la temelia bazei de achiziţionare a cerealeleor de la Cania. Iar aici s-au construit ferme zootehnice, de bovine, porcine.”
…Ani la rând, cimitirul de la Ţiganca a zăcut în paragină şi uitare. Abia în 2005-2006, după lungi demersuri, au fost reamenajate cele nouă gropi comune, s-au ridicat 142 de cruci şi 11 plăci din marmură pe care sunt scrise numele ostaşilor români care au plătit cu propria viaţă, a fost posibilă reinaugurarea Cimitirului. Prezent la ceremonia de reinaugurare, Regele Mihai a spus:„N-am mai călcat pe acest pământ de la 1941. Acest eveniment îmi răscoleşte sufletul.”

La ceremonia de semnare a Acordului, primarul comunei Valea Mărului, județul Galați, Virgil Doca, avea să menționeze “Acordul de înfrățire dintre cele două comunități facilitează relațiile multiplanice bilaterale – în sferele economie, cultură, tineret, sport etc.”

De remarcat că localitatea Valea Mărului se află în centrul judeţului Galaţi, fiind compusă din două sate: Valea Mărului (ce include şi cătunul Coasta Văii) şi Mândreşti, aflat la 4 km nord. Cu statut de comună, localitatea are ca vecini în nord şi nord-vest comuna Corod, în est-Smulţi şi Corni, în sud-Cudalbi, iar în vest-comuna Matca. Activitățile specifice zonei sunt: agricultura, comerțul, creșterea animalelor, avicultura, cele economice principale în comună ar fi agricultura, comerțul, morăritul, brutăria etc. Comuna are un șir de obiective turistice de valoare – Stejarul Arcașilor, Beciul Domnesc, Valul lui Athanaric, Biserica doamnei Ecaterina Ghica, Fântâna lui Stoica, dintre evenimentele locale ar fi de remarcat -15 august, când se marchează Adormirea Maicii Domnului, târguri agricole, competiții sportive la propria bază sportivă, activități culturale etc.

Ion Domenco