Podurile de Flori din data de 6 mai 1990 și 16 iunie 1991, au pregătit, într-un fel, Republica Moldova pentru Independenţa țării, declarată la 27 august 1991. La acel eveniment au participat aproximativ 1,2 mln de oameni din toate colțurile țării. În mod simbolic, la acele evenimente au fost aruncate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, acest detaliu și dând numele manifestărilor respective. Astfel, Podul de Flori este denumirea acțiunilor ce s-au derulat pe malurile râului în 1990, respectiv 1991, si mai apoi in 2015. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.
Spre regret, în următorii 20 de ani, autoritățile de la Chișinău au tergiversat realizarea acelui înălțător sentiment, care a dominat de-a lungul anilor – cel al multașteptatei Uniri, or, conaționalii noștri mai în vârstă își amintesc cu drag de vremurile când podurile peste Prut erau ceva firesc, obișnuit. Reconstrucţia fizică a podurilor între cele două maluri s-a lăsat aşteptată. Potrivit unor experţi, aceasta s-a întâmplat din cauza capacităţii financiare reduse a Republicii Moldova, dar şi a faptului că relaţiile economice dintre RM şi România nu s-au dezvoltat atât de repede precum se presupunea după Independenţă.
După alegerile parlamentare anticipate din 2021, situația s-a schimbat. Relațiile bilaterale dintre Chișinău și București au devenit mai apropiate și s-au axat pe activități practice. Despre acțiuni concrete discută și reprezentanții administrațiilor publice locale de pe ambele maluri ale Prutului.
La Vaslui a avut loc o întâlnire la nivel de șefi de județe din România și raioane din R. Moldova: între președintele Consiliului Județean Vaslui și presedintele raionului Leova. La ședință au participat și primarii din Leova și comuna Vetrișoaia, Vaslui. Discuțiile, spune președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, au vizat “posibilitățile de colaborare între unitățile administrativ teritoriale de pe cele două maluri ale Prutului, pentru a încheia parteneriate. Am discutat și despre eforturile pe care trebuie să le facem, pentru a readuce în atenția guvernanților din România și Republica Moldova proiectul podului de la Leova-Bumbăta. Vom depune toate eforturile pentru ca acest pod, atât de solicitat de locuitorii de pe cele două maluri să devină realitate”. Prezent la întâlnire, primarul comunei Vetrișoaia, Corneliu Stângă, a punctat:“Avem mare încredere că proiectul nostru comun va fi în atenția guvernanților din România și Republica Moldova, pentru că ar ușura mult situația traficului între Vaslui și Leova, într-o zonă care a deținut, cu ani de zile în urmă, un pod important peste Prut. Este indiscutabilă oportunitatea construirii acestui pod care să lege moldovenii de pe cele două maluri ale Prutului”.
Guvernul României a aprobat, prin hotărâre, deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat cu Republica Moldova, Bumbăta – Leova, precum şi înființarea Punctului Vamal de Frontieră Bumbăta. Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Dan Cărbunaru, a menționat că decizia a fost luată pentru fluidizarea traficului transfrontalier la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova. Potrivit lui, urmau să fie făcute demersurile pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei cu Republica Moldova, Bumbăta – Leova, precum şi înfiinţarea Punctului Vamal de Frontieră Bumbăta, în sectorul unui pod flotant care urma să fie instalat între cele două localităţi: Bumbăta, România, respectiv Leova, Republica Moldova.
Acum câteva zile, evenimentul s-a produs. Podul plutitor Leova-Bumbăta.a fost inaugurat. Podul flotant a fost construit de la zero în mai puțin de un an. Construcția are o lungime de 60 de metri și o lățime de 14 metri. Pentru început, acesta va activa doar în regim de zi, de la ora 8 dimineața până la ora 20. Pe pod este preconizată și trecerea pietonală. Podul reprezintă o nouă poartă spre Uniunea Europeană, va fluidiza ciculaţia transfrontalieră și va reduce considerabil timpii de așteptare
Noul punct de trecere a frontierei se află la 40 de kilometri de vama Leuseni-Albița, cea mai tranzitată pe segmentul moldo-român.
Dezvoltarea infrastructurii între România și Republica Moldova este prioritatea celor două guverne, spun autoritățile care mai dau asigurări că, în următorii ani, se vor implementa mai multe proiecte europene.
”Până în 2027, avem preconizată deschiderea a mai multor puncte de trecere a frontierei, prin refacerea celor trei poduri și prin construirea noului pod la Ungheni. Vom oferi Republicii Moldova acces la rețeaua Europeană de transport, în cele mai bune condiții de siguranță”, a declarat ministrul de Interne Lucian Bode.
”Vorbim de A7 care este o coloană vertebrală a Moldovei pe zona rutieră, Siret, Suceava, Pașcani, Bacău, Focșani, Buzău. De asemenea, A8 autostrada Unirii, care ar trebui să traverseze Carpații și care ar trebui să ajungă până la Chișinău”, a spus Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii al României.
La evenimentul de in augurare a podului plutitor, Primarul orașului Leova, Alexandru Bujoreanu, a exprimat opinia oamenilor din partea locului: „În ochii noștri devine realitate un vis de peste 70 de ani al moldovenilor, de atunci când a fost bombardat şi distrus podul care se afla practic în aceeaşi locaţie. Suntem siguri că acest pod va impulsiona economic nu doar oraşul și raionul Leova, dar şi regiunea în întregime, acesta va putea deschide calea traseului de vis – din România spre Odesa pe linie dreaptă”.
Text și foto, Ion Domenco 
Această publicație a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficialî a Departamentului pentru relația cu R. Moldova.
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu R. Moldova
 peste Prut a fost construit la Leova, în apropiere de Bumbăta){kind=link}