Afirmaţia în cauză îi aparţine Dianei CRUDU, Directorul „ELDI&Co” SRL din oraşul Durleşti şi a fost făcută de această cunoscută antreprenoare în cadrul unei discuţii cu corespondentul nostru.
Motivul acestei discuţii a fost unul mai puţin tradiţional, să zicem aşa. Vorba vine că în nr. 32 a.c. al publicaţiei noastre pe prima pagină a fost inserată o informaţie întitulată „În sfârşit, vom avea un Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii venit din rândul fermierilor veritabili?”, cititorii fiind informaţi că în conformitate cu o hotărâre de Guvern din 20 august curent Diana Crudu a fost aprobată în funcţia de Secretar de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.
Dar, ulterior, pentru surprinderea multora dintre cei care o cunosc pe această doamnă energică şi competentă (inclusiv – nu ascundem acest lucru – şi pentru redacţia noastră), a devenit cunoscut faptul că dumneaei a refuzat să ocupe funcţia respectivă.
Din ce motive, totuşi?
Anume aceasta a şi fost tema discuţiei cu doamna Crudu, o discuţie chintesenţa căreea o propunem atenţiei cititorilor noştri.
– Acum îmi dau seama că am venit la discuţiile şi întâlnirile din cadrul negocierilor vizavi de funcţia în cauză cam îndârgită, să zic aşa. Şi mai recunosc şi faptul că nu puţini dintre acei care mă cunosc s-au arătat nedumeriţi că, în final, am refuzat la o atare funcţie, destul de onorifică pentru persoana mea.
Care e explicaţia?
Am zis că în startul negocierilor respective eram plină de responsabilitate, hotărâtă să-mi expun principiile şi convingerile, ideile şi opiniile pe care ulterior să le motivez şi argumentez. Şi aici au apărut primele semne de întrebare. Să zicem, eu am venit cu ideea că e necesară o lege a apei, întru a facilita problemele legate de secetele frecvente din ultimii ani. Dar propunerea n-a fost susţinută prin motivul că vom avea lipsă de resurse de apă; bine, dar dacă nu intervenim în problemă, nu vom avea nici lucrători în agricultură, am zis eu.
Un alt „măr al discordiei” a apărut la propunerea mea de a emite o lege a rafturilor, care urma să normalizeze relaţiile dintre magazine şi consumatori, să asigure un sortiment şi calitate a mărfurilor conform solicitărilor acestora de la urmă. N-a „trecut” nici această propunere. După cum n-au fost luate în calcul nici poziţia mea vizavi de problema consolidării terenurilor; de necesitatea schimbării atitudinii noastre faţă de investitori, cărora, nu se ştie de ce, le creăm favoruri excesive, pe când ar trebui să fie taman invers – ei să aprecieze faptul că noi (statul adică) le oferim şanse pentru a-şi promova afaceri profitabile. Nu s-a prea ţinut cont nici de declaraţia mea că la ANSA treburile nu merg întocmai bine – pomicultorii noştri stau cu stocuri de fructe în frigidere, pe când, între timp, pe pieţele autohtone „huzureşte” producţia de import, inclusiv şi din Ucraina.
Iată, toate aceste atitudini faţă de conceptul meu pe care intenţionasem să-l realizez în cazul acceptării funcţiei de Secretar de Stat la Ministerul în cauză şi m-au determinat, în ultima instanţă, să nu dau curs ofertei respective. Da, repet, a fost una onorabilă, dar personal ţin mai mult la principiile şi convingerile proprii decât la orice funcţie publică, dacă aceasta vine să le afecteze pe primele.
A înregistrat: Ilie BUJOR
