Din arhivele cronicărești aflăm că Ținutul Tigheciului (zona dintre Prut, Tigheci, Ialpug și Valul lui Traian-n.n.) a apărut în anul 1436, fiind unul dintre cele mai vechi ținuturi dintre Prut și Nistru. Aceste așezări din Platoul Tigheciului, peste care se întindea masivul păduros Codrii Tigheci – Pleșeni, Hănăseni și Tătărășeni, – constituie o comunitate socio-teritorială bine organizată.                                                                                          

 Dar să le luăm pe rând: documentar, satul Pleșeni este atestat în anul1805. Numele Pleșeni de pe râul Tigheci nu apare în documente până în sec.XIX. În documentele istorice găsim informația că, la 5 iunie 1805, Divanul Moldovei ia o decizie de a despărți moșiile răzeșești Hănăsenii de Pădure și Pleșeni. Cu referire la satul Hănăseni, în pofida faptului că, precum se vehicula, ar fi fost pomenit în hrisoavele domnești încă la 1 martie 1591, când figurează în acte administrative ale ținutului Fălciu (în prezent, județul Vaslui-n.n.), istoricii susțin că era vorba de o localitate de dincolo de Prut. Iar în anuarul „Județul Cahul. Economic” se afirmă că satul Hănăsenii de Pădure, de la poalele Codrilor Tigheci, care constituia linia de apărare a Moldovei de tătarii din Bugeac”, a fost întemeiat în 1457, fără, însă, a avea confirmare. De aceea, se consideră că Hănăseni a fost atestat documentar la 10 iunie 1742, într-o corespondență a domnitorului Moldovei, Constantin Mavrocordat, privitor la un eveniment tragic: tătarii au ucis câțiva săteni din Hănăseni. Denumirea celui de-al treilea sat, Tătărășeni,  apare în documente pentru prima dată în 1839, când a fost întocmit planul unui lot de pământ din ocina Tătărășeni, ce urma să fie transmis clerului bisericii din Pleșeni. De-a lungul istoriei, aceste trei sate de răzeși au fost, cu mici excepții, mereu împreună, fiind așezări pe aceeași moșie. De remarcat că în arhive găsim locuri destul de sugestive, ce confirmă că trăitorii de aici erau curajoși, viteji, cu credință în Dumnezeu: Pădurea Mănăstirii, Tigheciului, Stejărelul, Șerpoaica, Fântâna lui Baraboi, Chiscul Turcului, Râpa Zmeilor, Valea Morii, Valea Popii ș.a.                                                

Aici aș vrea să ne oprim puțin la expresia de “răzeșie”, pentru că mulți tineri, dar, de fapt, și adulți, știu prea puține despre acest fenomen. Regretatul artist al poporului, Iurie Sadovnic, afirma într-un interviu pentru presă, că “istoria de la Herodot încoace spune că formațiunile de răzeși existau demult, încă din timpul dacilor, deși poate se numeau altfel. Ele erau și în timpul lui Alexandru cel Bun, dar au căpătat amploare și dezvoltare în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Erau chiar „detașamente cu destinație specială” care se numeau „Vitejii”, din care făceau parte doar răzeși”. Dar haideți să spunem cine au fost ei: în primul rând, erau țărani liberi, deci nu puteau să fie argați la boieri, ei supunându-se direct domnitorilor. Erau războinici, viteji, meseria lor era cea de luptători în război. Nu în zadar despre ei se spune: „Cu o mână pe sabie și cu alta- pe plug!”. Nu era o armată a unor bieți țărani cu furci, cu sape sau cu topoare, deși la lupte participau și țăranii, dacă erau chemați. Această oaste era, în primul rând, foarte bine instruită. “Răzeșii formau detașamente instruite de străini. Trebuie să ținem cont de vremurile de atunci:mulți boieri trădau țara, aceștia fiind întotdeauna boieri din jurul domnitorului .Îl trădau pe domnitor, – vindeau și trădau interesele țării. De aia Ștefan era nevoit să fie dur. Datorită cercetașilor săi ( dar el avea un „departament”special), știa primul când vin turcii/tătarii. Chiar aflându-se la Suceava ori la Iași, știa că păgânii au pornit invazia. Răzeșii, fiind războinici, erau mai mult dislocați la hotar, unde trebuiau să apere țara de invazia tătarilor, turcilor, leșilor și altor cotropitori. Datele istorice arată că numai pe teritoriul dintre Prut și Nistru erau care cu două oiști – în urmă și înainte. De obicei, oastea era înainte, boii sau caii înainte, dar aveau și o oiște de rezervă, care putea fi utilizată ușor, operativ, în caz de pericol. Codrii de atunci nu erau ca acum, erau de nestrăbătut. Numai țăranii și răzeșii cunoșteau potecile, locurile de trecere prin păduri. De ce erau două oiști, hulube? Deoarece, dacă intrau în codru, nu mai puteau întoarce carul. Și porneau la luptă răzeșii, înarmați din cap până în picioare cu armură, cu zale, cu arc, sulițe, sabie sau paloș. Despre ei se spunea că un moldovean se bătea cu zece păgâni. Una dintre datele cele mai importante din istoria noastră medievală pe care noi, patrioții, o sărbătorim cu mare fast, este Bătălia de la Vaslui, de pe 10 ianuarie  1475, când Ștefan cel Mare, cu o oaste atât de mica, 25-30 mii de oștenii- a învins oastea sultanului de 200 000, rolul rășeșilor fiind unul hotărâtor în acea luptă. Totodată, dacă nu lucrau la boieri, răzeșii erau liberi pe pământul lor. Pământurile, prin zapis cu ștampilă de la domnitor, erau date familiei răzeșești și transmise prin succesiune și niciun boier nu avea dreptul să încalce sau să schimbe hotarul. Răzeșii nu erau fudui, aveau, însă, demnitate. Ei nu permiteau niciodată să fie călcați în picioare, să fie umiliți. Și răspundeau cu bunăvoință și cu respect. Atât comercianții tătari, cât și cei turci, care veneau cu marfă, erau primiți, nu era nimeni înjosit pe nedrept, ucis, nu i se fura marfa.  Din păcate, după moartea lui Ștefan cel Mare, lucrurile s-au cam schimbat, în fiecare an pe tron se perindau câte doi domnitori, care se trădau reciproc, astfel că țara era mai lesne ținută sub papucul sultanului.

PROIECTE COMUNITARE, IMPLEMENTATE ȘI AFLATE ÎN DERULARE

Oleg Boboc, primarul comunei Pleșeni, aflat la al doilea mandat, le-a promis locuitorilor celor trei sate chiar din prima zi după scrutin: “Am venit la primărie pentru că mă doare inima pentru baștină, pentru că doresc să schimb lucrurile în bine. Am lucrat câțiva ani prin țări europene, dezvoltate, și am decis să fac tot ce-mi stă în puteri pentru a susține și promova cursul spre integrarea europeană a actualei guvernări a țării noastre”.

Astăzi, după cinci ani de activitate (căci în toamna trecută dumnealui a câștigat, nestingherit, un nou scrutin, distanțându-l categoric pe contracandidatul său – n.n.), alegătorii s-au convins cu toții că primarul nu aruncă vorbe în vânt, schimbările în bine fiind vizibile în toate sectoarele de administrare locală.  Primul, și cel mai important pas, a fost inițierea procesului de eiberare, în sfârșit, după tergiversare de ani de zile, a Titlurilor deținătorilor de teren fiecărui proprietar de pământ din comună. În anul 2020 a fost dat startul procedurii de pregătire a proiectului de organizare a teritoriului, în care scop au fost perfectate și transmise către Agenția Relații Funciare și Cadastru demersurile respective, cu solicitarea de a stabili procedura, data și ziua eliberării Titlurilor tuturor cotașilor. Peste un an, în 2021, comuna Pleșeni a fost selectată în proiectul de Înregistrare și Evaluare Funciară, finanțat din mijloacele bugetului de stat. În prezent, deținătorii cotelor de teren agricol sunt în așteptarea legiferării actelor normative legale.

Acest pas al lui Oleg Boboc i-a adus tânărului primar o susținere din partea cetățenilor celor trei sate, astfel că atunci când dumnealui veni cu alte idei și propuneri, sătenii nu au mai ezitat să-l ajute, să pună umărul la realizarea celor inițiate de edilul comunei. Cu atât mai mult, cu cât ei au văzut, s-au convins că actualul primar este “omul faptelor reale”. “Roadele” primelor proiecte au fost încurajatoare: a devenit realitate proiectul de iluminare stradală, care a fost, de bună seamă, un vis pentru săteni ani la rând. Acum luminile se aprind în amurg și pe strada Gogol, Școlii din Pleșeni, a Gării, Păcii, Viilor, Plopilor ș.a. din Hănăseni, spre bucuria părinților și copiilor. În aceeași localitate a fost realizat visul de ani de zile de construcție a 3 punți peste râul Tigheci, acum sătenii pot circula nestingherit, având acces liber la toate instituțiile, obiectivele social-culturale ale comunei. Cu atât mai mult, cu cât au fost reparate și amenajate majoritatea străzilor.

A devenit realitate și o veche dorință a locuitorilor celor 3 sate: fântânile arteziene din teritoriu au fost conectate la apeduct conform proiectului de aprovizionare cu apă a satelor comunei. Totodată, au fost curățite și lărgite canalele de scurgere a apei, pentru a proteja satul Pleșeni de inundații în cazul unor ploi torențiale. Iar pentru a facilita deplasarea copiilor din Pleșeni spre Gimnaziul “Mihail  Sadoveanu” din Hănăseni, a fost construit, cu mijloacele bugetului comunal, sectorul de drum dintre cele două sate, pe o lungime de 0,5 km. Iar de curând, prin proiectul “Satul European Expres” a fost construită și amenajată cu bănci de odihnă, urne pentru gunoi, Aleea  Ion Creangă, cu o lungime de cca 600 metri, lucrările fiind finanțate din bugetul proiectului. Și pentru ca satisfacția localnicilor să fie deplină, cu suportul bugetului local, dar și contribuția oamenilor, a agenților economici s-a reușit de a construi capital o porțiune de drum cu o lungime de 0,5 km, aflat într-o stare deplorabilă.

OLEG BOBOC:“NE DORIM UN VIITOR PE POTRIVA AȘTEPTĂRILOR? SĂ INVESTIM ÎN COPII”

Preocupat de schimbarea în bine, reabilitarea stării de lucruri din cele trei sate, primarul Oleg Boboc, cu susținerea consilierilor Consiliului comunal, a stăruit chiar de la bun început pentru crearea condițiilor decente de activitate a instituțiilor social-culturale, cu precădere, a celor educaționale, unde se află “ziua de mâine a comunei”. Așa a apărut idea, apoi-implementarea unui proiect de reparație capitală a acoperișului grădiniței de copii din satul Pleșeni, renovarea grădiniței din satul Hănăseni, reparația gardului existent, procurarea materialelor necesare pentru construcția unui gard cu o lungime de 292 metri, reparația capitală a sălilor pentru cele 3 grupe de copii (finanțat de FISM), reparația capitală a coridorului ambelor etaje, schimbarea ușilor și a ferestrelor pe coridor, reparația celor 3 pavilioane de joacă pentru copii. Mai mult: primarul a insistat(și a reușit!), prin ONG-ul GAL “Colinele Tigheciului”, să procure și să monteze două cazane pe biomasă, la grădinițele din Pleșeni și Hănăseni, iar la Hănăseni, prin același proiect, aplicat la GAL “Colinele Tigheciului”, a fost procurat și instalat, amenajat, spre bucuria copilașilor, un teren de joacă. Nu sunt neglijate nici solicitările locuitorilor satului Tătărășeni, unde a fost procurat și instalat un teren de joacă pentru copii, toate cheltuielile pentru amenajarea teritoriului fiind suportate de bugetul local al comunei.

O atenție deosebită acordă autoritățile locale și domeniului culturii, dovadă elocventă fiind amenajarea teritoriului din fața căminului cultural „Doina și Ion Aldea-Teodorovici”, unde a fost instalat un pavaj de calitate, scaune, urne, teritoriul fiind înfrumusețat cu copaci decorativi. De curând, în cadrul unei ședințe a Consiliului comunal a fost adoptată decizia despre crearea, în incinta Casei de cultură, a unui Muzeu de istorie a celor 3 sate, unde a și demarat campania de colectare a exponatelor.

Nu este neglijată nici sfera ocrotirii sănătății: în satul Hănăseni, în preajma Centrului Social „Casa Nadejda” pentru persoanele în etate, în anul 2021 a fost dat în folosință un nou sediu al Oficiului Medicilor de Familie, cu toate condițiile pentru o asistență medicală de calitate.

Primăria, consiliul comunal trăiește cu grijile locuitorilor din cele 3 sate. Pentru a satisface necesitățile oamenilor, în anul trecut a fost procurat un tractor cu toate echipamentele necesare pentru prestarea diverselor servicii comunale sătenilor, o parte din costul tehnicii și utilajelor, echipamentelor fiind suportate de AIPA.

În urma finalizării proiectului în derulare, ne spune primarul Oleg Boboc, sperăm să obținem cât mai curând posibil Titlurile de proprietate a deținătorilor de teren agricol, aceasta constituind un prilej de restabilire a dreptății, care va da un nou imbold în dorința sătenilor de a-și lucra propriul teren, gestionându-și, nestingherit, veniturile ce li se cuvin.

Iar din proiectele comunitare ce urmează a fi elaborate și aplicate dumnealui a punctat câteva: construcția unei porțiuni de drum de acces spre pădure (cca 1 km, este vorba de drumul spre fosta tabără de odihnă pentru copii, pe care comunitatea, dar și actuala conducere a raionului intenționează “s-o readucă la viață”); elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru un proiect de pompare a apelor reziduale în orașul Cantemir; în acest proiect se propune să fie incluse și primăriile vecine -Tigheci, raionul Leova, Porumbești și Cania, raionul Cantemir; s-a propus, de asemenea, instalarea panouri fotovoltaice pe acoperișurile grădiniței de copii din satul Hănăseni și al Casei de Cultură „Doina și Ion Aldea-Teodorovici”, în aspect de activitate culturală, va fi aprobat la Consiliul comunal, Statutul și Regulamentul unui Festival folcloric cu genericul “Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. În acest context, autoritățile din Pleșeni contează și pe susținerea colegilor din comuna Dărmănești, județul Brăila, cu care s-au înfrățit și au semnat un Acord de colaborare în diverse domenii, reușind deja să facă schimb de colective artistice, excursii la Barajul de la Dunăre, etc.

SUGESTIVE, SIMBOLURILE  COMUNEI PLEȘENI

  Consiliul comunal Pleșeni, a adoptat decizia cu privire la aprobarea simbolurilor teritoriale ale comunei Pleșeni, ale celor trei sate din componența sa – Tătărășeni, Hănăseni și Pleșeni –, precum și a Regulamentului de utilizare a acestora. Simbolurile  au fost compuse în baza chestionarelor heraldice elaborate de savanți în domeniul istoriei, autentificate de primarul Oleg Boboc, a informațiilor oferite de săteni, consilieri, etnologi, originari din comună, a unor studii de documente istorice de arhivă.                Satele Pleșeni, Hănăseni, Tătărășeni  sunt așezat de-a lungul râului Tigheci la 16 km de centrul raional Cantemir, de aceea, deloc întâmplător faptul că drapelul și stema celor trei localități au elemente comune – stejarii din faimoșii Codri Tigheci, căprioare, mistreți care-și au adăpost în Rezervația de Stat „Codrii Tigheci”, cu o suprafață de circa 2500 de hectare, despre care vorbește marele nostru cărturar, savant și domnitor, Dimitrie Cantemir în valoroasa sa operă „Descrierea Moldovei”. Găsim aici și un arc de vânătoare, un ulcior de lut, acestea confirmând îndeletnicirile înaintașilor acestor așezări de răzeși, bravi oșteni ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Dorina Duca, secretarul Consiliului comunal Pleșeni, a declarat că aprobarea simbolurilor comunei constituie un eveniment important în istoria celor trei sate. Acestea vor fi amplasate pe sediile și edificiile administrației publice locale, în birourile de serviciu ale funcționarilor publici, în gimnaziu, grădinițe, în alte încăperi publice. Cetățenii comunei sunt mândri de stema și drapelul care îi reprezintă pe deplin.

De notat că în comuna Pleșeni s-au păstrat tradițiile și datinile populare, doinele și baladele, locuitorii ei mândrindu-se cu rapsozii populari Vera Bedru, Natalia Bolocan, Ion Rotaru, Ion si Tatiana Bejenaru, Mihai Leon, Stela Botez ș. a. În raion, dar și dincolo de hotarele acestuia, este cunoscută și apreciată activitatea de valorificare și promovare a creației populare de către ansamblul folcloric „Glia”, condus de Natalia Bolocan, laureat al Festivalurilor și Concursurilor de muzică, datini și tradiții populare.

Autor Ion Domenco

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here