Istoria noastră se proiectează mai mult în
viitor decât în trecut. E bine să ne dăm seama
de puterile potențiale care ne zac în suflete –
vulcani în fundul mărilor.
Lucian BLAGA
Începutul istoriei orașelor și satelor noastre se ascunde în negura vremurilor. Localitățile sunt de obicei amintite în diferite izvoare istorice din care se poate stabili aproximativ vechimea așezării. Pentru o parte din localitățile municipiului Chișinău date istorice ne poate furniza documentele Prefecturii județului Lăpușna, care păstrează monografiile unor localități, precum ar fi: Cricova, Durlești, Sângera, Vadul lui Vodă, Băcioi, Bubuieci, Budești, Ciorescu, Colonița, Grătiești, Trușeni.
În fondurile Direcției de arhivă Chișinău sunt transmise la păstrare de stat documentele primăriilor localităților din componența municipiului Chișinău: orașele Codru, Cricova, Stăuceni, Durlești, Sângera, Vadul lui Vodă; comunele și satele Băcioi, Bubuieci, Budești, Ciorescu, Colonița, Cruzești, Ghidighici, Grătiești, Tohatin și Trușeni.
Documentele acestor localități reprezintă un tezaur ce reflectă istoria localităților, a instituțiilor și întreprinderilor începând cu anul 1944 (documente ale unor localități), dar, mai cu seamă, perioada de după 1978 și până astăzi.
După organizarea primelor alegeri în Sovietele locale de deputați ai oamenilor muncii, au fost constituite organele puterii locale, iar, în paralel, au fost formate structurile și organizațiile economice, financiare, juridice, socio-culturale, obștești etc.
Documentele primăriilor din perioada postbelică reflectă procesul sovietizării în toate localitățile Moldovei Sovietice. Aceste documente sunt: Procese-verbale ale sesiunilor Sovietelor locale de deputați ai oamenilor muncii. Deciziile Sovietelor locale de deputați ai oamenilor muncii. Documentele anexate la ele. Registrele de evidență a deciziilor Sovietelor locale de deputați ai oamenilor muncii.
Dispozițiile Comitetelor executive ale Sovietelor locale de deputați ai oamenilor muncii. Planurile de activitate ale Comitetelor executive ale Sovietelor locale de deputați ai oamenilor muncii. Bugetele anuale aprobate. Schemele de încadrare și devizele de cheltuieli. Dările de seamă anuale privind executarea bugetului. Procesul sovietizării presupunea și procesul de rusificare a moldovenilor. Acest proces este asigurat de lucrările de secretariat care se ținea în limba rusă.
Documentele de arhivă de la sfârșitul anilor 40 – începutul anilor 50 ai secolului XX reflectă procesul de colectivizare a agriculturii. Acest proces își găsește reflectare în procesele-verbale ale adunării colhoznicilor, procesele-verbale ale cârmuirii, în rapoartele anuale etc.
Documentele (planurile de acțiuni, planurile dezvoltării urbanistice etc.) perioadei anilor 50-60 ai secolului XX reflectă tendințele evoluției localității. Sovietele locale planificau creșterea ascendentă a economiei gospodăriei. Procesele-verbale de recepție a edificiilor: școli, cămine culturale, clădirile întreprinderilor, magazine etc.
Documentele anilor 70-80 ai secolului XX reflectă procesele de stagnare economică, rapoartele statistice sunt întocmite la comandă, având drept scop preamărirea realizărilor economiei naționale, începând de la nivelul local. În această perioadă, au avut loc schimbări esențiale în evoluția social-economică a localităților. Aceste schimbări au fost socotite a doua colectivizare. În aparență, aceste transformări se desfășurau în mai multe direcții, lărgirea și consolidarea relațiilor de producție dintre diferite gospodării, crearea întreprinderilor intergospodărești, transformarea colhozurilor în sovhozuri. Într-un cuvânt, are loc procesul de socializare de mai departe a agriculturii, dezvoltarea în cadrul ei a sectorului socialist de stat. Analizând rapoartele anuale ale gospodăriilor agricole, conchidem că avea loc procesul dezvoltării intensive: la fiecare rublă investită în agricultură la începutul anilor 60, se producea producție (pe hârtie) în valoare de 13,5 ruble. În realitate, dezvoltarea extensivă a dus la degradarea agriculturii.
Procesele social-economice din anii 80, schimbările calitative în organizarea social-politică a societății, lupta cu falsificările în rapoartele economice, începutul crizei economice s-au răsfrânt și asupra elitei culturale din societate. Elita pledează pentru renașterea națională, pentru limbă, alfabet etc. Procesul renașterii naționale ia amploare și în suburbiile Chișinăului. Aceste frământări își găsesc reflectare în procesele-verbale ale organizațiilor primare a Frontului Popular.
Un capitol aparte îl reprezintă procesele ce au avut loc după proclamarea independenței Republicii Moldova. Pe de o parte, procesele renașterii naționale, pe de altă parte, criza economică, distrugerea iresponsabilă a industriei și agriculturii, privatizarea ilicită a patrimoniului de un grup restrâns de oameni (la nivel global și la nivel local), sărăcirea în masă.
Anul 1992 este anul grelelor încercări prin care au trecut cetățenii Republicii Moldova. Acest an a intrat în istorie ca anul Războiului pentru independeță și integritate teritorială a țării. După conflictul din stânga Nistrului, participanții s-au reunit în asociații obștești, practic în fiecare sector a municipiului Chișinău sunt asemenea asociații. Documentele reflectă activitatea privind educația patriotică promovată de membrii asociațiilor.
Direcția de arhivă Chișinău, deținând documentele primăriilor, oferă cercetătorilor posibilitatea de a studia documentele și a reflecta dezvoltarea localitîților. În rezultatul cercetării documentelor primăriei Cricova, cercetătorul, doctorul în istorie Furtună Petru a realizat un studiu monografic privind istoria localității și a Combinatului de Șampanie „Cricova”. Un alt cercetător, doctorul în filologie, conferențiarul universitar, Serafim Isac, realizează un studiu monografic privind istoria satului Ghidighici, unde a fost primar în perioada 2015 – 2019.
Vorbind despre menirea arhivelor ca memorie colectivă a umanității, conchidem, că cercetătorul, în limitele ce i s-au hărăzit, adaugă ceva la patrimoniul dobândit de la strămoși, sporind această moștenire întru completarea tradițiilor culturale ale localităților.
Nicolae STEFANOV,
specialist principal, Direcția de arhivă Chișinău
