În pofida obstacolelor pe care le întâmpină persoanele cu deficiențe locomotorii și senzoriale din cauza accesului limitat în instituțiile publice, ele găsesc totuși posibilități să-și exercite dreptul electoral, participând la alegeri. Unele persoane se simt însă discriminate și își doresc să fie tratate cu respect și în mod egal, ca și ceilalți membri ai societății cu drept de vot. ONG-urile care apără drepturile omului remarcă o anumită îmbunătățire a situației privind accesul persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare, dar scot în față și diverse probleme pe care autoritățile sunt obligate să le rezolve.
Acceptarea și respectarea diversității
Vlad Andreev este fotograf. El s-a simțit discriminat atunci când unul din membrii biroului electoral al secției de votare l-a interogat insistent pentru a afla dacă a venit singur la secția de votare, dacă n-a fost influențat sau impus de cineva să voteze împotriva voinței și alegerii proprii. Doar după ce a răspuns la întrebări, Vlad a primit buletinul și a putut vota. „De ce oamenii sunt atât de sceptici și nu înțeleg că am opinii proprii, capacitatea de a alege liber, conștient, deoarece doresc să-mi schimb viața mea în bine, iar țara să prospere?”, se întreabă nedumerit tânărul. Dana Munteanu, secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), regretă faptul că unul din membrii secției de votare a avut un comportament mai special față de Vlad. „Ne pare rău dacă astfel de cazuri încă se mai întâlnesc. Înainte de fiecare scrutin, funcționarii electorali sunt instruiți cum să comunice cu alegătorii, cum să organizeze/amenajeze secțiile de votare, inclusiv cum să asigure incluziunea persoanelor cu dizabilități în procesul electoral. Ei sunt îndemnați să aibă o atitudine respectuoasă, fără nicio discriminare și să-i ajute la necesitate pe cei care au nevoie”, a specificat responsabila CEC.
Progrese mici, restanțe mari
În anul 2010, Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și s-a obligat să asigure respectarea, promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în aceeași măsură cu a altor categorii de persoane. Evaluarea Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități și a Planului de acțiuni pentru anii 2017-2022, a arătat însă că acțiunile întreprinse de autorități pentru asigurarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități, inclusiv accesibilizarea procesului electoral, s-a desfășurat lent, majoritatea din ele fiind realizate parțial.
CEC a elaborat recent o hartă a accesibilității în secțiile de votare. Conform datelor publicate în 2024, doar 8,22% (161 de secții) din cele 1858 de secții de votare sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități, 35,24% (690) – parțial accesibile, iar 56,54% (1007) – inaccesibile. O hartă proprie a accesibilității, inclusiv în secțiile de votare, a fost elaborată și de Asociația MOTIVAȚIE.
În opinia lui Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET, în ultimul timp țara noastră a înregistrat anumite progrese privind accesul persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare, dar nu destule pentru a putea vorbi despre succese notabile. El concretizează: „Un anumit progres l-am sesizat în ceea ce privește îmbunătățirea accesului drumurilor, au apărut noi rampe construite corect și calitativ, au fost adăugate culori contrastante în sala secției de vot și pe coridoare. Schimbările au avut loc preponderent în mediul urban, iar o problemă serioasă rămâne în continuare lipsa condițiilor de igienă și accesibilitate la grupurile sanitare, lipsa rampelor de acces ș.a.”. El mai consideră că elaborarea unui plan național de accesibilitate și alocarea fondurilor financiare ar rezolva multe din problemele existente.
În Republica Moldova locuiesc peste 162 mii de persoane cu dizabilități, cca 6,5% din populația țării, iar copiii cu nevoi speciale reprezintă 2% din numărul total al celor înregistrați, conform datelor prezentate de Casa Națională de Asigurări Sociale în luna ianuarie 2023.
Legenda: Beneficiari ai programului de angajare asistată.
Foto: Asociația MOTIVAȚIE
Natalia Munteanu, Asociația Presei Independente (API)
Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul Campaniei „Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată”, implementată de API în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu suportul Millennium Partners.
