Faptul că o bună parte din populația republicii este direct sau indirect conectată la viticultură a fost confirmată cu lux de amănunte la ediția a patra a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole, eveniment organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului la sfârșitul săptămânii trecute.
Din raportul prezentat de către Directorul Oficiului, Elizaveta Breahnă am desprins câteva cifre sugestive, care demonstrează că și în circumstanțele complicate ale realităților noastre, oamenii devotați acestei îndeletniciri tradiționale a moldovenilor, nu se dezic de cultivarea viei și prepararea vinurilor de elită. În sudul, centrul și parțial în nordul țării via se cultivă pe 59 de mii de parcele mai mari și mai mici, peste 52 de mii 500 de agenți economici activează în ramura respectivă, 49 500 fiind persoane fizice, (așa oficial sunt numiți bunii gospodari, care cultivă vița de vie pe loturile de lângă casă). În total, la moment sunt înregistrate 224 de vinării mari și mici. În aceste unități economice s-a produs în anul trecut o cantitate de peste 120 milioane decalitri de vinuri. O cantitate impunătoare de vinuri (în afara statisticii) se prepară și se consumă în gospodăriile casnice. Potrivit ONVV, exportul total de vin în anul trecut, a constituit 120 mln litri,(în această cifră include și vinurile produse anterior). 51 mln litri de vin a fost îmbuteliat și alte peste 69 mln litri au fost livrate în vrac. 83% din vinul produs pe teritoriul țării noastre a fost exportat spre România, Federația Rusă, Polonia, Cehia, China, Turcia, Marea Britanie și alte multe state. Valoarea exportului constituie 2,990 mlrd lei, iar prețul unui litru de vin la export a înregistrat o creștere de 14%.
Cu toate deficiențele perioadei complicate, pe care o parcurgem din cauza rezultatelor dezastruoase ale pandemiei și a războiului din Ucraina, viticultorii și vinificatorii reușesc să se mențină pe linia de plutire, iar unii reprezentanți ai ramurii continuă să se afirme în aspect internațional la diferite expoziții chiar și de talie mondială. În acest sens de mare ajutor le este acea lecție dură cauzată de embargoul rusesc impus vinificatorilor moldoveni în toamna anului 2013, când, practic majoritatea agenților economici de la noi au avut de suferit pierderi enorme survenite în rezultatul comportamentului departe de a fi civilizat al Rusiei. Reorientarea spre alte piețe de desfacere și atenția sporită la calitatea produsului finit, a determinat revigorarea ramurii și înregistrarea unor performanțe impunătoare în aspect internațional.
Anume asupra acestui fapt a stăruit Ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, prezent la eveniment. În alocuțiunea rostită ministrul a specificat: „Sectorul vitivinicol este cartea de vizită a țării noastre, vinurile Republicii Moldova fiind înalt apreciate în toate cele circa 70 de state unde sunt exportate. Această industrie nu doar contribuie la consolidarea imaginii țării pe plan internațional, dar are un aport semnificativ la dezvoltarea economiei naționale și la bunăstarea populației, angajând peste 150.000 de persoane. Cele 1200 de medalii de la expoziții și concursuri ne vorbesc despre profesionalismul specialiștilor și calitatea vinului produs de către aceștia”.
De altfel, tema relansării producției, și diversificarea piețelor după exemplul vinificatorilor, a fost abordată în mai multe discursuri, inclusiv a lui Scott Hocklander, șeful misiunii USAID în Moldova, care a formulat în alocuțiunea sa un sfat de esență pentru agricultorii noștri, menționând că orientarea doar spre piețele din est nu este cea mai potrivită soluție și numai identificarea de noi adrese pentru desfacerea produselor agricole ar putea conduce la evitarea de crize de proporții, precum este cea parcursă în prezent de către pomicultorii moldoveni.
De menționat că Oficiul național al Viei și Vinului, în calitate de organizator al evenimentului, a avut grijă, ca forul în cauză să nu se transforme într-o conferință formală, doar de raportare a succeselor. Și în raport, dar și în luările de cuvânt au fost abordate diversele aspecte ale activităților curente și a perspectivei de dezvoltare a ramurii. În special s-a vorbit despre dezvoltarea sustenabilă a sectorului vitivinicol, necesitatea extinderii în continuare a pieții de comercializare a vinurilor moldovenești și diversificarea activităților de marketing , despre îmbunătățirea calității vinurilor, pentru ca în continuare, acest produs cunoscut în multe țări ale lumii, să devină și mai atractiv și mai solicitat, iar gustul select al produsului fabricat din recolta podgoriilor moldovenești să devină apreciat la justa valoare pe toate meridianele planetei.
Ion Codreanu
