De tânărul de la ţară e vorba. Cel de la oraş e din alt aluat plămădit, avându-şi şi el problemele sale de viaţă.
Îl poţi întâlni pretutindeni: acasă, şi pe stradă cu sticla la gură, stingându-şi focul petrecerilor din ajun în barurile cu uşile vraişte deschise până spre aprinsul zorilor.
Apropo de baruri. Aici viaţa sătenilor vibrează, din plin şi fără de sfârşit. Aici, în baruri, în permanenţă veţi întâlni bărbaţii satului – mai tineri şi mai în vârstă, ridicând paharul şi potolindu-şi amarul. Fie c-o fac din ne având ce face ori din plictiseală zilelor, în majoritatea cazurilor, trăite fără sens şi remuşcări de sine. Şi asta e un fel de odihnă la ţară, chiar dacă e din banii nevestelor aflate la muncă peste mări şi zări, bani trimişi acasă întru ducerea gospodăriilor casnice şi îngrijirea copiilor lăsaţi la vatră. În rest, pământul este lăsat în paragină, iar copiii trăiesc din capul lor.
În temei, aceste baruri, – numărul lor depinde de întinderea fiecărei localităţi în parte, – sunt punctele principale de atracţie în majoritatea localităţilor tânărului nostru stat pe cale de a se integra în Uniunea Europeană.
De fapt, beţia, mai ales în ultima vreme, a afectat satele noastre din plin. Principalul subiect de discuţie al tinerilor este „pianka de aseară” cu tot felul de băuturi şi „amestecul neîntemeiat” al sectoristului în reglările de conturi ale celor cu garafa şi paharul în mână. Mai apoi îşi găseşte motiv de discuţie şi lipsa locurilor de muncă pe care săteanul le caută , (vorba lui Anton Pan) şi nu le pot găsi.
Săptămâni şa rând, bunăoară, în mass-media republicană cap de afiş ţine anunţul despre lipsa forţei de muncă la întreprinderea moldo-japoneză pentru asamblarea cablajelor pentru maşini din oraşul Orhei. Mai mult ca atât, cu regularitate sunt organizate târgurile republicane ale locurilor de muncă de care nu se prea bucură de atenţie în rândurile tinerilor. De ce? Pentru că unor tineri de azi le este „contra indicată” munca. Şi la ce bun ar munci dânşii, dacă mama ori tata îi asigură din plin cu banii munciţi peste hotare!
Un număr de peste 30 de tineri din satul Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, au fost angajaţi la muncă de o unitate străină de producere din oraşul Căuşeni. Cu salarii destul de mari -4-5 mii de lei pe lună, transportul zilnic (dus-întors) pe gratis cu autocarul întreprinderii. Într-o bună zi, o parte din ei refuză de a mai merge la muncă, motivul de bază fiind:” acolo în timpul lucrului nu ni se dă voie să plecam la piaţă, să vorbim la telefon, să vorbim unii cu alţii”, etc. Astfel au procedat mai mulţi tineri din satele raionului Ştefan Vodă care lucrau în cadrul unei firme italiene de confecţionare a jucăriilor din satul Răscăieţi.
Potrivit datelor statistice din anul 2018 ale Ministerului de interne, circa 80 procente din infracţiunile săvârşite de tineri, au fost alimentate de influenţa alcoolului. Ziua în amiaza mare pe hudiţele satelor poţi vedea cete de băieţi aghezmuiţi cu sticla de vin în mână, – mai des cu cea de bere, tulburând liniştea sătenilor
De ce, ne întreabăm, tinerii de la sate nu mai citesc? Locul cititului îl ia băutura. De ce nu se mai joacă fotbal seara, la sate, măcar de sărbători? Pentru că cititul şi sportul nu mai este la modă, iar dacă şi părinţii şi buneii beau cât încape în ei, cărţile şi sportul devin chestii străine pentru toţi.
Tineretul satelor urmează exemplul părinţilor. Până şi unii copii de vârstă şcolară se prezintă la lecţii în stare de ebrietate. Asta e situaţia la zi, şi organele de administrare publică locală ar trebui nu să se laude de eficienţa de activitate a barurilor, ci de educarea tinerii generaţii care, cu atâta aplomb, se vrea cu traiul în Uniunea Europeană.
Se crează impresia că bărbatul cu sticla în mână îşi trăieşte viaţa parcă în umbră. Nimeni de el nu se interesează, nu e apreciat în public. Dacă-şi mai aminteşte de el cineva, apoi doar cu o interpelare de la poliţie, procuratură, când de acum e prea târziu.
