Satele Moldovei Noastre Corjova, o veche vatră cu un puternic sentiment al frăției de neam

Adesea lumea mă întreabă

Tu ești orfana Basarabă?

Te despărțit-au pe nedrept

De la al mamei tale piept.

 

Și le răspund cu jale grea

Că România-i țara mea

Un singur vis, mamă, m-apasă

Să vii și să mă iei acasă.

(din folclorul contemporan românesc: versuri culese și ticluite de colectivul artistic din Corjova „Mărgăritare basarabene”)

Românie, Basarabia vrea să revină acasă

Satul Corjova, Criuleni, a fost atestat documentar în anul 1362, fiind una dintre cele mai vechi și pitorești așezări din spațiul românesc. Localitatea are un trecut deosebit și o istorie frumoasă, aflându-se sub zodia unor tradiții seculare remarcabile. Satele aidoma acestuia sunt un veritabil leagăn de cultură și civilizație, iar corjovenii sunt cu adevărat mândri că s-au născut și au trăit anume aici.

…Deputații Afanasie Chiriac și Ion Creangă, delegați la Sfatul Țării de Congresul militarilor moldoveni, pe 27 martie 1918 au votat Unirea Basarabiei cu Patria Mamă România. La Corjova au fost educate personalități eminente din diferite domenii: profesori universitari, medici, pictori, juriști, politicieni, compozitori, interpreți muzicali, jurnaliști, actori, militari, conducători de rang guvernamental ș.a.

„O ocazie memorabilă cu consecințe de perspectivă îndelungată de a merge în România a venit într-o zi de august a lui 1999, odată cu un sunet de telefon venit de la Consiliul Județean Chișinău, sub jurisdicția căruia se afla și satul Corjova. Astfel, șefa Direcției Cultură, Claudia Șerșun, ne-a propus nouă, corjovenilor, să găzduim un colectiv artistic din localitatea Băuțar, județul Caraș-Severin, invitat la Festivalul internațional „Meșterul Manole” ce urma să se desfășoare în orașul Criuleni.

Ne-am bucurat că ne vin în vizită „neamurile”, ceea ce ne doream atât de mult. I-am primit cu toată dragostea. Formația „Ciobănașul” din Băuțar era însoțită în acest turneu de primarul localității Romulus Barbescu și de Boldea Ion Veleșcu, șeful Direcției Județene pentru cultură Caraș-Severin. Nu a trecut mult timp și în toamna aceluiași an ei au fost invitați să participe, împreună cu formațiile folclorice de la Casa de cultură din Corjova, la Festivalul județean Povestea vorbei”, își amintește Gheorghe Ojog, primar de Corjova în al șaptelea mandat.

Gheorghe Ojog: „Ca să înțelegem cine suntem, trebuie să știm cine am fost”

O călătorie în România realizată în grup de două-trei persoane e una, iar o vizită cu un întreg autocar de copii și maturi e altă treabă. Este o vorbă: tot bunul își face drum și printre rele. „Toate bucuriile se strecoară și printre întristări. Până la urmă a învins ceea ce era mai de preț: Dorul de cei de dincolo de Prut și sentimentul frăției. Ca să înțelegem cine suntem, trebuie să știm cine am fost. Iar Basarabia, aceasta parte de Țară, a trăit cea mai frământată odisee în drumul spre devenire, de la cotropirea rusească din 1812 și până recent, în războiul de pe Nistru din 1992 pierzându-și viața și patru corjoveni”, spune cu durere de inimă primarul Gheorghe Ojog.

Mulți corjoveni, ca și alți basarabeni, prin anii ’80-90 ai secolului trecut nu prea își dădeau seama cine erau, ce înseamnă pentru ei nobilul titlu de a fi român, fiind într-o anumită măsură îndoctrinați de iluzia comunismului, iluzie care îi ține captivi chiar până azi încă de pe timpul imperiului sovietic. Acum se descotorosesc cu greu de nălucirile halucinante ale trecutului, cu mari și neobosite eforturi.

Vom remarca că în toate vizitele făcute în Țara mamă, corjovenii au fost cazați pe la casele gospodarilor – prilej de creare a unui spirit diafan de comuniune, a unor legături trainice de la suflet la suflet –, gazdele primitoare fiind bucuroase și chiar curioase să aibă în casa lor un oaspete basarabean.

„Chiar și cele mai profunde și ascunse trăiri lăuntrice își găsesc oarecum expresia pe chipul omului, iar atunci când bucuria îl luminează, el devine mai frumos și această lumină a armoniei caracteristică vieții interioare se revarsă cu dărnicie și asupra celor din jur. La fel este și impresia corjovenilor lăsată de vizitele lor făcute în România; ei întotdeauna și-au dorit o colaborare de suflet cu frații de mai la Vest de Prut, nu numai în domeniul cultural-sportiv (ceea ce a devenit deja o minunată tradiție), dar și în cel de interes comun. Iar Corjova este înfrățită cu un număr de-a dreptul impresionant, ca să nu zic neverosimil, de localități de peste Prut”, mărturisește Gheorghe Ojog.

Anume datorită strădaniilor și perseverenței primarului de Corjova s-a realizat și dezvoltat această colaborare însuflețitoare cu numeroase oaze de cultură și centre turistice din regiunea Banat (Băuțar, Bolvașnița, Armeniș, Băile Herculane, Marga, Grădinari, Bunea Mică, Luncavița, Ezeriș, Târnova, Sasca Montana, Buchin, Bozovici, Zăvoi), precum și din județele Timiș (Boldur), Sibiu (Dumbrăveni, Gura Râului, Poiana Sibiului, Săliște, Rășinari, Blăjel, Loman), Alba (Sântimbru), Maramureș (or. Borșa, Săcălășeni), Iași (Miroslava, Răducăneni, Tomești), Suceava (Dumbrăveni, Straja, Putna, Vicovu de Sus), Buzău (Slobozia, Amaru), Galați (Negrilești), Bacău (Gârleni), Vâlcea (Băile Olănești), Ilfov (Jilava) ș.a.

S-a format o tradiție de ani de zile ca în ajunul Crăciunului corjovenii să fie invitați de românii din dreapta Prutului pentru a se bucura împreună de faimoasele noastre tradiții, de sărbătorile de iarnă. Și în anul 2022, primarul satului s-a deplasat peste Prut împreună cu colectivele artistice de la Casa de cultură – „Mărgăritare basarabene”, ansamblul de fluierași „Lăstăreii” și ansamblul de dansuri populare din Slobozia-Dușca „Țărăncuța” –, având un repertoriu vast de colinde, cântece și dansuri populare.

Vâlcea – leagăn al unionismului

Primul popas al grupului nostru a fost în orașul Băile Olănești a județului Vâlcea, primar Sorin Vasilache

. Fiind întrebat de unde îl cunoaște pe omologul său din Basarabia, el a răspuns: „Într-o zi a sunat telefonul fix din birou. Ridic receptorul, iar la celălalt capăt al firului se aude o voce cu accent moldovenesc, care spune așa: „Mă numesc Gheorghe Ojog, sunt primarul satului Corjova. Vă spun fără ocolișuri că am auzit că sunteți un mare patriot și că luptați cu înverșunare pentru unificarea țării. De aceea vă propun ca și colectivele artistice de la Casa de cultură din localitatea noastră, care sunt invitate la Festivalul colindelor de Crăciun din comuna Boldur, să facă în drum un popas în localitatea dumneavoastră și să susțină un spectacol de colinde din Basarabia, ce se trag de la granița Țării din zona Nistrului.”

Recunosc că am fost pus într-o situație destul de complicată, neputând să-i dau un răspuns imediat, la care primarul de la Corjova zice: „Să nu aveți emoții, domnule primar, în prealabil eu am de făcut o vizită de lucru în Țară și atunci o să trec pe la dumneavoastră și o să punem în discuție acea călătorie… Mai mult, poate că semnăm un acord de cooperare între comunitățile noastre.”

Iar la începutul lunii decembrie această întâlnire a avut loc. La ea au participat reprezentanți ai autorităților orășenești: viceprimarul; secretarul Consiliului Județean; Parohul Bisericii din Băile Olănești, Părintele Emilian. Primarul de Corjova a venit pregătit, având la îndemână Decizia Consiliului sătesc privind propunerea de a semna un acord de cooperare între comunitățile noastre. Au rămas de-a dreptul uimiți de acest mesaj adus de frații de la Est de Prut nu numai locuitorii orașului nostru, dar și lucrătorii de la Consiliul Județean Vâlcea, precum și de la Prefectura și Arhiepiscopia Râmnicului, instituții care au fost vizitate de oaspeții din Republica Moldova.

Noi, gazdele, am înțeles că frații noștri din acest colț de Țară nu au dat uitării tradițiile și respectă cu sfințenie valorile fundamentale românești. Am înțeles că acești vrednici basarabeni așteaptă cu nerăbdare unirea cu Patria Mamă. Mă bucură nespus de mult mesajul pe care l-au adus. La rândul nostru, intenționăm să contribuim financiar la diferite proiecte ce țin de reabilitarea infrastructurii satului Corjova, acest leagăn al românismului, situat în preajma zonei de conflict cu forțele obscure ale separatismului, alimentate de nostalgiile imperialiste ale cotropitorilor.”

A rămas profund impresionat de prestația corjovenilor și Florian Marin, vicepreședintele Consiliul Județean Vâlcea: „Oaspeți dragi de dincolo de Prut, cete de colindători din Corjova însoțite de primarul comunei, domnul Gheorghe Ojog, un român și un patriot adevărat, ne-au purtat cu frumusețea vocii și a melodicității limbii române, în spiritul tradițiilor de iarnă, într-o incursiune pe firul zbuciumatei noastre istorii comune.”

În continuare, Părintele Emilian a binecuvântat mesajul de pace și înfrățire al corjovenilor, iar la despărțire, pe 23 decembrie, în Parcul central al orașului sentimentul comuniunii dintre gazde și oaspeți a culminat cu dansul și Imnul Unirii „Trenulețul” – cântec interpretat la Eurovision 2022 de formația Zdob și Zdub împreuna cu orchestra de muzică populară a Fraților Advahov.

În continuare, delegația noastră a trecut prin Sibiu, oraș îndrăgit mult de corjoveni. A urmat o vizită la Alexandru Balan, bunul nostru prieten și ginerele regretatului  Grigore Nagacevschi, de origine din Corjova, mare actor de teatru și cinema, care a activat mai bine de 60 de ani pe scena Teatrului Național din București ,,Ion Luca Caragiale”, alături de marii actori Florin Piersic, Matei Draga și alți. Am mers cu colindul și pe la doamna Picu, așa cum o numesc corjovenii pe soția regretatului Grigore Nagacevschi.

Apoi traseul Unirii și-a continuat calea prin Banatul de câmpie, adăstând în comuna Boldur, unde oaspeții au fost invitați să participe la Festivalul de colinde organizat de Primărie, fiind întâmpinați de primarul Constantin-Cristian Stoi și găzduiți pe la casele locuitorilor din comună.

Timișoara – oază a bunăvoinței

Anume în județul Timiș chiar atunci au fost semnate cele mai multe acte de înfrățire. Pe 24 decembrie, în ajunul Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului, corjovenii au adus colinde tradiționale din Basarabia și la Timișoara, oraș bine cunoscut de ei, unde mai mulți ani la rând au participat la „Festivalul Inimilor”, un eveniment folcloric internațional, însă cu un caracter profund românesc. Au venit, la recomandarea lui Gheorghe Țunea, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturi Tradiționale Caraș-Severin, cu un recital răscolitor de inimi, bucurându-se de un real succes la publicul spectator.

„Părintele Vasile Pistrui împreună cu domnul primar Gheorghe Ojog mi-au oferit o carpetă foarte frumoasă cu imaginea lui Ștefan cel Mare și Sfânt pe ea, un tricolor cu stema Republicii Moldova și un bidon de vin moldovenesc. La rândul nostru, le-am înmânat oaspeților dragi, în semn de recunoștință, albumul Catedralei greco-catolice Lugoj și câte un pliant la fiecare. La acest concert de colinde a participat și personalul Episcopiei noastre, în frunte cu cei doi Episcopi Lugojeni.

Ne-am bucurat foarte mult de frumusețea colindelor românești interpretate maiestuos de grupul de colindători, frați români din Republica Moldova, pe care i-am invitat să mai vină pe la noi și cu alte ocazii. Reciproc și noi am fost invitați. Timpul vizitei a fost foarte scurt, căci erau așteptați la Prefectură la Timișoara. Scurta, dar foarte frumoasa vizită a lăsat o impresie de profundă și memorabilă mulțumire”, s-a confesat Episcopul Alexandru Mesian.

De asemenea, la Timișoara colindătorii corjoveni au fost primiți de Înalt Preasfinția Sa Ioan Selejan

, Arhiepiscopul Timişoarei și Mitropolitul Banatului (un adept înflăcărat al viitoarei uniri a celor două state românești),

unde a fost ca invitat și prefectul județului Timiș, Mihai Ritivoiu. „Prezența de Crăciun a fraților noștri din Corjova mi-a făcut sărbătorile mai frumoase. M-am bucurat să văd că dragostea de România este atât de mare, iar tradițiile până în cele mai mici detalii sunt parcă mai bine păstrate în Basarabia decât în multe locuri de la noi”, a remarcat plin de emoții Mihai Ritivoiu.

La rândul său, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, a remarcat: „Cei ce simt românește nu pot fi despărțiți de granițe efemere, pentru că ceea ce îi unește nu are granițe: limbă, tradiții, cultură. Frații nu-și uită frații! Astfel, cât am fost primar am ajutat financiar satul Cojușna să doteze cu mobilier două grădinițe, iar acum, ca președinte al Consiliului Județean Timiș, am alocat finanțe spitalului raional din Nisporeni pentru procurarea unor echipamente de ultimă generație. De asemenea ne propunem să găsim mijloace bănești ca să susținem Primăria Corjova în vederea reabilitării drumurilor din localitate.”

Colindele și mesajele aduse din Moldova au generat momente de mare încărcătură emoțională, în urma cărora gazdele și oaspeții au lăcrimat împreună, regretând ceea ce s-a întâmplat cu Basarabia și faptul că băștinașii de acolo au rămas odată orfani, fără alinare de neam. În această zi corjovenii au susținut un spectacol de colinde la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, iar în centrul orașului au dansat „Trenulețul” – Imnul Unirii: totul sub aplauzele timișorenilor, care și ei au luat parte la acest dans al bunăvoinței și comuniunii tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Cu Doamne Ajută

În ziua de 25 decembrie corjoveni au participat la Serviciul divin Nașterea Domnului Iisus Hristos de la Biserica din Ohaba Forgaci, cu Hramul Învierea Domnului din comuna Boldur. După care basarabenii au prezentat un mic spectacol de colinde și urături pentru enoriașii participanți la slujba de Crăciun. În predica ținută de Parohul Biserici, Părintele Valentin Voicu, corjovenilor le-au fost aduse sincere mulțumiri pentru colinde și urături, atrăgându-se atenția asupra faptului că basarabenii, după aproape 200 de ani de ocupație rusească și după mai multe valuri de deportări în Siberia, în ciuda chinurilor prin care au trecut au păstrat cu sfințenie limba, cultura și tradițiile românești. Și a îndemnat românii de pe ambele maluri ale Prutului să se roage la Dumnezeu și să lupte cu smerenie pentru unificarea Țării, cu Doamne Ajută.

În seara de Crăciun, la Centrul de cultură din Boldur s-a desfășurat un minunat festival, la care corjovenii au luat parte cu un program variat de colinde, urături, semănat, dansul caprei, cântece populare și patriotice, bucurându-se de un succes real în fața publicului și fiind aplaudați frenetic, în picioare.

Boldur și Corjova – două margini de referință pe segmentul Unirii

Constantin-Cristian Stoi, primarul de Boldur, a menționat: „Amintirile îmi sunt proaspete în legătură cu momentul când am vorbit la telefon prima dată cu domnul primar Ojog de la Corjova. Și îmi amintesc cu mare plăcere, deoarece chiar vocile noastre de la depărtare parcă s-au împrietenit, fără a ne vedea – așa ne simțeam de aproape unul față de altul. De-a lungul vieți și a carierei mele de primar (șapte mandate) am întâlnit mulți oameni deosebiți, însă despre dl Gheorghe Ojog pot spune cu mâna pe inimă că este un om cu adevărat special. În vara anului 2022 am participat cu trupa noastră de dansatori în cadrul Festivalului Național la Concursul „Nistrule cu apa lină”. Vreau să spun ca am rămas foarte impresionat de organizarea și desfășurarea acestei sărbători de o incontestabilă valoare națională și de faptul cum am fost primiți și tratați regește de gazde; ne-am simțit excepțional, ca acasă. Ieșită din comun a fost și excursia cu vaporul pe râul Nistru, unde s-au interpretat cântece patriotice și s-a jucat „Hora Unirii”.

Am rămas impresionat și de vizita efectuată la Chișinău – un oraș verde și de o rară frumusețe, de care nu am mai întâlnit. Îndeosebi m-a emoționat Monumentul lui Ștefan cel Mare, Arca de Triumf și Aleea Clasicilor Literaturii Române din Parcul Central. Mesajul adus de dumneavoastră e unul de înfrățire de neamuri, de la cele două extremități geografice: Banatul de câmp (Boldur) și Basarabia (Corjova). Vom acționa în continuare în vederea unei colaborări fructuoase și acordării de sprijin financiar localității Corjova prin implementarea a diverse proiecte.”

„În drum spre Mănăstirea Putna nu am putut să nu facem un mic popas la Primăria Sântimbru, Județul Alba, pe la vechiul nostru prieten, primarul Ioan Iancu Popa. Cu această localitate suntem înfrățiți și am participat împreună, pe 1 decembrie 2018, la defilarea de pe străzile capitale Marii Uniri, Alba Iulia (100 de ani împliniți de la grandiosul pentru toți românii eveniment istoric). Am avut parte de o primire caldă și prietenoasă, despărțindu-ne cu lacrimi în ochi și dansând „Trenulețul” – Imnul Unirii”, așa Gheorghe Ojog își îngemănează cu trăiri încă tulburător de proaspete șirul de amintiri.

La poartă la Ștefan Vodă

La Mănăstirea Putna, locul unde a fost înmormântat Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, corjoveni au ajuns în seara de 26 decembrie. Este deja o tradiție să vină aici colectivele artistice de la Casa de cultură Corjova, fiind invitate de sărbătorile de Crăciun să participe la tradiționalul Concert de colinde „La poartă la Ștefan Vodă”.

Colindele culese din zona noastră au fost apreciate călduros de enoriașii mănăstirii, iar spectacolul a continuat cu cântece și versuri patriotice. O poezie care a răscolit sufletele tuturor celor prezenți la eveniment a fost culeasă și completată chiar pe parcursul drumului de membrii colectivului „Mărgăritare basarabene”, fiind declamată de Ion Zatic. Punctul culminant a fost marea surpriză de la sfârșitul Concertului de Colinde, primarul Gheorghe Ojog fiind prima persoană din Moldova decorată cu Ordinul „Mușatinii”.

„Noi, prin harul lui Dumnezeu Înalt Preasfințitul Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, învestit fiind de sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Românești, cu responsabilitate, oferim cu părintească dragoste Ordinul „Mușatinii” domnului Gheorghe Ojog, celui ce se străduiește în slujirea semințiilor în demnitate de primar al satului Corjova, urmând domnitorilor Moldovei și altor vrednici ctitori de neam și țară”, cu aceste cuvinte Ordinul a fost înmânat de Arhimandritul Melchisedec Velnic, Stareț la Mănăstirea Putna, cetățean de onoare al s. Corjova.

De aici, ceata de corjoveni a fost invitată de primarul Mihai Juravle să colinde comuna Straja, unde au prezentat spectacolul de gală care a fost apreciat cu multe aplauze. Mesajul d-lui Juravle către oaspeți și băștinași a fost următorul: „Cu gândul de bine în speranța unei înfrățiri și a unei bune colaborări între comunele noastre, apreciem spectacolul emoționant realizat în spiritul a ceea ce face să se cutremure orice inimă de român, inimi care prin cântec și poezie își transmit durerile lor. Acest eveniment vă rămâne în sufletele tuturor celor ce au avut onoarea și norocul să asiste la această manifestare zguduitor de emoționantă, mesajul d-voastră fiind unul profund românesc.”

Maratonul Unirii

După acest inedit turneu prin mai multe localități din România, un adevărat maraton al Unirii, primarul Gheorghe Ojog împreună cu colectivele folclorice „Mărgăritare basarabene”, „Lăstăreii” și „Țărăncuța”, cu mare și plăcută surpriză s-au oprit la prietenul Dan Niță, primar al comunei Miroslava, județul Iași (actul de înfrățire fiind semnat în iulie 2021), cetățean de onoare al s. Corjova. Gazda a mulțumit oaspeților pentru plăcuta surpriză și frumoasele colinde, accentuând că această „cooperare este de bun augur și pe viitor pentru organizarea activităților de ordin cultural, social, economic și nu numai. Vom lucra împreuna și ne vom ajuta reciproc, fără nicio îndoială, în vederea realizării unor proiecte comune, la care vom contribui din bugetul local al Primăriei Miroslava.”

Ca un fir roșu, ca un imn neoficial al Marii Uniri, pe tot parcursul traseului s-a intrat și ieșit din fiecare localitate cu dansul „Trenulețul” – Imnul Unirii, iar la întoarcere podul de pe râul Prut a fost trecut pe jos, întreaga delegație dansând în acordurile acestei piese, ce reprezintă simbolul unui hotar fără sârmă ghimpată. Cu speranță și încredere pentru a înfăptui Unirea, corjovenii își extind legăturile de prietenie cu noi și noi comunități de peste Prut, fiindu-le foarte recunoscători pentru susținere, ospitalitate și înțelegere că într-adevăr „Basarabia vrea Acasă”.

Iulian BOGATU