Ne-am deprins să fim „duși cu zăhărelul” de multele guvernări, care s-au tot perindat cam des în ultima perioadă de timp pe bucata aceasta de pământ. Nu-i mai credem, dar… undeva în adâncul sufletului mai stă oploșită o mică speranță, că cine știe, poate, în sfârșit s-a găsi în conducerea de vârf, unul mai înțelept și va atrage, în sfârșit, atenția la starea precară a lucrurilor, dacă ne referim la nivelul de trai a populației, căci despre asta-i vorba și despre acele mai multe promisiuni, care se fac la acest capitol.
Acel licăr de speranță a fost alimentat, în special, de multele promisiuni care curgeau gârlă la instaurarea actualului guvern. Pensii și îndemnizații majorate, crearea sau refacerea infrastructurii la sate, lupta cu sărăcia, susținerea agriculturii și încă multe alte acțiuni, care urmează să-i facă fericiți pe toți moldovenii în viitorul cel mai apropiat.
Și pentru că, ziceam, nu mai vrem să credem “pe cuvânt”, am monitorizat îndeaproape ce întreprind noii guvernanți la capitolul „bunăstare”, chiar din primele zile de „conducere înțeleaptă”.
Să știți că vorba lor nu prea diferă de faptă. În primul rând, am constatat că primul ministru s-a și apucat, precum a și promis, de reparația drumurilor. Mai precis, a unui drum, cel de la Durlești, care duce direct spre casa lui. Deocamdată atât. Cellalt demnitar, de la primăria Chișinăului, s-a apucat și el de lucru, – să-și repare capital biroul. Altele rămân pentru mai târziu.
Cât privește bunăstarea poporului, despre care tot auzim din gura celor suspuși, ea-i pe hârtie. Mai precis, în proiectul bugetului pentru anul viitor. Acest document, discutat săptămâna trecută la Guvern, prevede indexarea pensiilor de două ori (a doua oară doar pentru cei cu pensii minime), o majorare a îndemnizațiilor pentru „afganezi” cu 100 de lei anual până la 500 de lei, și o creștere a salariilor bugetarilor cu 10 la sută. Indexarea tradițională, din aprilie a pensiei, va constitui, conform estimărilor 4,8 procente. Nu știu în ce măsură va contribui această creștere „extraordinară” a pensiilor și îndemnizațiilor, la bunăstarea cetățenilor de rând, dar cunosc la sigur, că proprietarii buticurilor și locurilor de comercializare de la piețele agroalimentare, au inclus deja aceste adausuri (care sunt încă în stadiul de intenții) în costul produselor de primă necesitate. Altfel zis și în anul viitor, populația locală și în primul rând, beneficiarii de pensii și îndemnizații, la capitolul “finanțe” rămân tot acolo, de unde nici nu s-au pornit.
Există chiar un pericol real de agravare a situației. În condițiile unui deficit de buget de 3,5 puncte procentuale, diriguitorii statului anunță intenția de a se împrumuta în continuare de la bănci și de la structurile financiare internaționale. Dacă ținem cont de faptul că datoria internă a statului, la moment depășește 23 de miliarde de lei, iar cea externă peste 1,6 miliarde de dolari, mai putem vorbi oare de bunăstare și fericire? Nu-s oare doar vorbe în vânt, acele promisiuni de viață îndestulată?
