– Domnule Vladislav Cociu, cam câţi ani din activitatea D-stră de muncă i-aţi jertfit tărâmului autorităţilor publice locale?
-(Încearcă să contabilizeze) Numai în satul Carahasani, satul meu de baştină, am deţinut mandatul de primar 16 ani.Iar la ultimele alegeri locale am câştigat din primul tur funcţia de ales local la primăria oraşului Ştefan Vodă.
– Puteţi relata anumite succese pe canvaua activităţii D-stră la Ştefan Vodă?
-Ceea ce am izbutit să facem în aceşti aproape 4 ani cu angajaţii primăriei, vorbesc de la sine, bazându-mă, vreau să recunosc, şi pe legăturile pe care le am avut şi le deţin în prezent din plin cu colegii noştri de peste Prut.
– Punctaţi căte ceva din realizările obţinute.
– În lipsa oricărei modestii vreau să confirm că în aceşti aproape patru ani de activitate, oraşul Ştefan Vodă a devenit de nerecunoscut: au fost asfaltate toate drumurile urbei, înverzite locurile publice cu cele mai diverse feluri de flori şi arbuşti decorativi; îmbrăcate în pavaj câţiva kilometri de trotuar; s-a revitalizat parcul de cultură şi odihnă cu deschiderera unui havuz ce răcoreşte traiul locuitorilor, mai ales al copiilor pe timp de toridă vară. Mai mult, după îndelungaţi ani de „somnolenţă totală”, în oraş au fost construite trei case moderne mult-etajate pentru locuitori; prelungită iluminarea stradală încă pe circa câţiva kilometri. Pentru locuitorii urbei, şi nu numai, a fost construit şi dat în exploatare complexul comercial „Linela”. Iar zilele trecute în oraşul nostru şi-a deschis uşile cea mai mare fabrică de procesare a fructelor şi legumelor din sud-estul Europei, ce va sta la dispoziţia producătorilpor agricoli din regiune. Şi toate cu susţionerea logistică şi financiară a partinerilor de suflet din România, Suedia, Germania. Graţie performanţelor obţinute în plan socio-cultural, în anul 2022 oraşul Ştefan Vodă a fost declarat la nivel de republică „Capitala tineretului dun Moldova.”
– Să înţelegem că datorită acelui avânt gospodăresc aţi fost ales în fruntea Asociaţiei primarilor din localităţile raionuluii, în rezultatul cărui fapt a fost demarată o importantă acţiune de înfrăţire a localităţilor raionului, inclusiv a oraşului Ştefan Vodă, cu confraţii de sânge din oraşele Capşa Mică (judeţul Sibiu),Roman (judeţul Iaşi), Rupea şi Râşnov (judeţul Braşov), Focşani (judeţul Vrancea)?
– Toate aceste iniţiative de înfrăţire şi colaborare au stat la baza susţinerii morale şi materiale la diferite începuturi bune. Spre exemplu, cu ajutorul financiar într-o valoare de peste 6 milioane de euro, acordat de către fraţii români din judeţil Dămbovila, a fost reparat capital liceul-teoretic „Ştefan Vodă”. Cei din judeţul Braşov au donat locuitorilor oraşului un autocar, contribuind, de asemenea, cu un ajutor finaciar de peste 2 (două) milioane de euro la termoizolarea şcolii primare „Grigore Vieru” din centrul raional, cât şi alte 2 (două) milioane de lei la reparaţia spitalului raional. A fost modernizată Casa de cultură din satul Carahasani. La Caplani, cu ajutorul venit de peste Prut, a fost inaugurat un fumos şi fastuos monument consacrat localnicilor represaţi de sovitici pe timpurile de tristă pomină. Din cele 23 de sate şi comune ale raionului, 21 deja au încheiate acorduri de colaborare şi înfrăţire cu fraţii de peste Prut. Au urmat mai apoi zeci de deplasări de serviciu în localităţile înfrăţite la care a fost pus fundamentul unei colaborări de mai departe pe toate căile de dezvoltare socio-economică şi culturală. Şi încă un lucru important care nu poate fi trecut cu vederea.
Primăria Ştefan Vodă a găzduit o delegaţie din 14 deputaţi din Parlamentul României în frunte cu Simona Oprescu, preşedintele comisiei parlamentare în problemele reintegrării, care au rămas surprinşi plăcut de realizările obţinute de localităţile raionului în aspect de dezvoltare și apropiere de Uniunea Europeană. Pe în timpul întrevederilor au fost făcute explicaţii profunde cum ar putea interveni Consiliile locale din România cu ajutor direct APL-urilor de nivelul I din Republica Moldova, precum ar fi prin Programele de Dezvoltare Locală, astfel ca sursele financiare să ajungă direct în primăriile satelor şi comunelor noastre.
De asemenea, la Ştefan Vodă a mai avut loc o întâlnire trilatrerală a Administraţie Publice Locale cu partinerii români din Focşani, oraşele Rupea şi Râşnov (judeţul Braşov) şi reprezentanţii comunei Borodino din Ucraina, dornici şi ei de colaborare şi înfrăţire, la care a fost luată în dezbatere crearea unui centru de logistică şi elaborare de proiecte de cooperare transfrontaliere între Moldova-România şi Ucraina.
Toate acestea ne vorbesc tranşant despre faptul că anume datorită relaţiilor de înfrăţire s-a reuşit implimentarea diverselor proiecte sociale pentru binele oamenilor noştri.
- Au perspectivă reală cele inițiate sau discutate cu colegii de peste Prut?
În cadrul întâlnirilor noastre cu fraţii de peste Prut, am lansat mai multe idei privind viitoarele colaborări de ordin economic şi cultural cum ar fi, să zicem, schimbul de odihnă pe timp de vară a copiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Pin aceste întâlniri şi reuniuni căpătăm şi noi bune practici de lucru de model european. Cu toate că nici colegii de acolo nu sunt foarte bogaţi pentru că au ieşit şi ei din sărăcie. Până a fi membri ai Uniunii Europene, la ei lucrurile erau asemena celor de la noi. În această perioadă, însă, au făcut un salt economic imens, mai ales la capitolul infrastructură. Chiar dacă pe alocuri nu toate satele şi comunele din România sunt atât de înfloritoare, dar din puţinul pe care-l au, colegii noştri se împart cu noi precum le stă bine unor fraţi. Drept exemplu-s și loturile imense de produse alimentare, îmbrăcămunte şi toate cele necesare pentru viaţă întru susţinerea pe toate căile a celor peste 700 mii de refugiaţi ucraineni care au trecut și mai trec în Republica Moldova pe la noi, la Ștefan Vodă, prin punctul vamal de la Palanca.
P. S.
Consiliul Local Iași a aprobat recent, un proiect de hotărâre ce vizează aprobarea semnării unui acord de înfrățire și colaborare între municipiul Iași și orașul Ștefan Vodă. Potrivit InfoPrut.ro, acordul de înfrățire prevede desfășurarea activităților de cooperare și promovare în domeniile administrației locale, comerțului, educației, sănătății, culturii, sportului, turismului, etc. De asemenea, vor fi inițiate propuneri de proiecte comune în domeniile menționate în acord, care ar putea beneficia de susținere financiară din partea Uniunii Europene.
Text și poză Grigore TESLARU
Această publicație a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficialî a Departamentului pentru relația cu R. Moldova.
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu R. Moldova
