Văicăreala și bocetele de pe la ecranele televiziunilor noastre, precum că satele noastre se împuținează la număr și sunt în proces de depopulare, nu-i altceva decât un semnal că în mediul rural au loc fenomene de mare îngrijorare și că anume acolo-i nevoie de o reformă socială și economică profundă. Este un semnal, dar unul, care se cere a fi luat în serios. Locuitorii de la sate, pur și simplu, nu mai vor să ducă existența de altă dată. Nimeni nu mai vrea să se împace cu gândul că pentru aceiași muncă prestată în localitățile rurale din țările civilizate se achită un salariu de zeci de ori mai mare decât la noi. Oamenii nu vor să mai accepte condițiile de trai existente, fără magazine, fără farmacii, cu drumuri accidentate și cu veceuri în fundul grădinii.
Pe timpurile colhozului, situația, aproape pretutindeni era la fel și nu prea avea rost să-ți schimbi locul de trai. Acum, când au apărut “ variante alternative”, mulți săteni, în special dintre cei tineri, nu mai stau mult pe gânduri și imediat, cum apare posibilitatea, părăsesc locurile natale și nimeni nu are dreptul să-i condamne, fiindcă plecarea, în majoritatea cazurilor, este una nevoită. Unii se oploșesc prin orașele noastre, alții, dintre cei mai dezghețați, pleacă peste hotare. Exodul a căpătat o amploare extraordinară, în special, în anii de la urmă, de guvernare “înțeleaptă”, când celor de la cârmă numai de nevoile sătenilor nu le păsa.
Evident, că procesul trebuie oprit. Șanse și premise pentru revenirea acasă, chiar de nu a tuturor, dar a unei bune părți din populația de la sate plecată, sunt. Ele-s reale, fiindcă această bucată de pământ nu este un Afganistan, o Sirie sau o altă țară fără agricultură, pustiită de războaie, de unde oamenii fug pentru a supravețui. Noi avem parte de un meleag de care s-ar putea mândri orice țară europeană, pământuri mănoase și posibilități reale de a face agricultură performantă. Cu părere de rău, însă, n-am avut parte de o conducere înțeleaptă la nivel de stat și asta ne-a jucat festa.
Pari-se că au venit alte timpuri. Actuala guvernare a promis lupta cu corupția, săsrăcia și reinstaurarea legii la locul cuvenit. Să sperăm că așa va fi și că vom reveni pe făgașul normalității. Atât doar vreau să constat, că un stat, precum este Republica Moldova, nu poate deveni puternic din punct de vedere economic, dacă nu va avea o agricultură modernă și localități rurale cu infrastructură la nivel european. (Un exemplu de urmat în acest sens este satul Costești, Ialoveni, unde-i creată o infrastructură de producție modernă, iar nivelul de trai al localnicilor poate fi comparat cu cel al orășenilor). Pentru a porni transformările și în alte multe localități, este nevoie de elaborarea și transpunerea în fapt a unei reforme profunde la sate. După combaterea corupției și instaurarea unei justiții corecte, următoarea etapă în dezvoltarea statului ar fi anume schimbarea radicală a situației din mediul rural. Investiții masive în tehnologii agricole moderne, renovarea sistemelor de irigare, identificarea și susținerea celor care vor să facă agricultură performantă, implementarea unor programe de modernizare a localităților, construcția de drumuri locale (nu a segmentelor de 2-3 kilometri!), alte multe acțiuni concrete, făcute cu susținerea partenerilor noștri externi și a investitorilor, ar impulsiona viața la nivel local. Într-un mediu de continuă renovare și-ar găsi locul și mulți dintre cei plecați, care duc dorul satului în străinătate. Această revigorare, ar fi poate cea mai de pondere performanță, care, la sigur, va fi înscrisă în lista realizărilor unui guvern, ce se vrea guvern al majorității conaționalilor noștri.
Constantin Rotaru
