Doar cei care cunosc cât de cât ramura viticulturii, știu câtă muncă, cunoștințe și dăruire necesită această îndeletnicire, până când agricultorul, cel care îngrijește butucul de vie, să ajungă la rezultatul dorit. Avem în țară mulți renumiți viticultori, care cunosc bine subtilitățile ramurii și care an de an muncesc cu mult sârg, își perfecționează îndemânarea și profesionalismul, ca să ajungă în toamnă să culeagă rodul muncii, acel rod, de care ei, acești oameni deosebiți, se mândresc pe bună dreptate. Și pentru că bucuria împlinirilor, precum e primit pe la noi, se cere a fi împărtășită cu mai multă lume, la Cimișlia (cu excepția anilor de pandemie), de ani de zile, are loc la început de toamnă acest Festival Național al Strugurelui.
Autorul acestei frumoase inițiative, a fost Gheorghe Gaberi, savant cu renume, profesionist de cea mai înaltă probă în viticultură și pomicultură și Președinte al Asociației Naționale a Producătorilor și Exportatorilor de Struguri.
Tot prin aportul și buna organizare a domnului Gaberi, a asociației și a consiliului raional, duminica trecută, în piața din centrul Cimișliei, a avut loc cea de-a opta ediție a sărbătorii. Ca și la edițiile precedente, evenimentul a întrunit zeci de viticultori din Cahul, Leova, Cimișlia, Ștefan Vodă, Căușeni și Ialoveni. Vizitatorii au avut parte de expoziții de rară frumusețe de struguri de diferite varietăți, au avut posibilitatea să procure din splendida recoltă, dar și să converseze cu autorii, cei care au crescut strugurii cu aromă și gust deosebit.
Petru Mihov, renumit viticultor de la Burlacu, Cahul, a prezentat la festival 22 de soiuri de struguri de masă. (Cel mai mare cel mai mare ciorchine, de 3 kg și aproape 900 de grame, câștigător al concursului ”Strugure Gigant”, din această colecție a fost selectat). La expoziție a fost prezentată doar o mică parte din acea varietate de 150 de soiuri cultivate pe o suprafață de peste 40 de hectare de viță de vie. Petru Mihov exportă produsele de pe podgoriile îngrijite în România, Polonia, țările CSI, în viitorul apropiat fiind programată o extindere a vânzărilor și în alte state.
În letopisețul faptelor demne de laudă, înscrie frumoase realizări și un alt reprezentant al ramurii, Cooperativa de Întreprinzător ”Fructagro” din Bardar, Ialoveni. Întreprinderea, precum avea să povestească Nicolae Grigoriță, cultivă vița de vie în sere și i-a surprins plăcut pe vizitatori cu soiri noi de struguri de pe alte meleaguri, cum ar fi ”Avatar”, care în viitor ar putea fi crescut pe suprafețe mari în zonele de cultivare a viței de vie de la noi. Cu mare interes au luat cunoștință vizitatorii și de activitatea pepinierei de producere a butașilor din Hagimus, Căușeni. Rodion Cebotari, conducătorul acestei întreprinderi împărtășea cu lux de amănunte din activitatea sa, care, de altfel, are un aport considerabil în dezvoltarea ramurii de producere a strugurilor.
Dacă e să generalizăm, la sigur, ar fi cazul de menționat, că fiecare din participanții acestei sărbători, are propria istorie de succes și merită o apreciere deosebită pentru marea contribuie la prosperarea viticulturii din țara noastră. Anume în scop de susținere a acestor buni gospodari, organizatorii festivalului au inițiat concursurile ”Vița de Aur”, ”Cel mai delicios strugure”, ”Cea mai bună prezentare a producătorilor de struguri” și ”Strugurele Gigant”. Premianții: Petru Mihov, Cahul, Vitalie Vacaru, Ștefan Vodă, Angela Cherdivară, Hâncești, Rodion Cibotari, Căușeni, Igor Răcilă, Cimișlia, Nicolae Postică și Nicolae Grigoriță, Ialoveni au fost onorați prin conferirea de diplome de merit.
…În alocuțiunea rostită la încheierea Festivalului, Gheorghe Gaberi, avea să menționeze: ”Dacă acum câțiva ani era o realizare de succes exportul de 20 de mii de tone de struguri de masă, în anul trecut am ajuns la cota de 80 de mii de tone. Este o confirmare a faptului că ramura e în ascensiune, deci avem o bună perspectivă. Ea se datorează, în primul rând oamenilor, celor implicați direct în producere, care cunosc și apreciază adevărata valoare a îndeletnicirii noastre tradiționale”.
Constantin Rotaru
