Acest Festival al Pomușoarelor și al Mierii de Albine n-a fost doar un simplu prilej pentru cultivatorii de pomușoare și albinari de a-și promova și a vinde produsele crescute. De fapt, prin acțiunea întreprinsă, s-a urmărit și a fost atins scopul demonstrării realizărilor obținute într-o ramură agricolă, care până nu de mult, dacă am zice lucrurilor pe nume, era pur și simplu ignorată. Ne referim, în primul rând la cultivarea pomușoarelor. Cei câțiva zeci de entuziaști, care pricepeau bine rostul și beneficiile ramurii, au promovat insistent această îndeletnicire, ca până la urmă în mediul sătenilor, în toate regiunile, să apară un curent destul de viguros de agricultori, care apreciază la justa valoare creșterea pomușoarelor, care, s-a dovedit a fi ramura cu o plusvaloare atât de mult râvnită de către agricultori. În present numărul întreprinderilor agricole specializate în cultivarea de mure, agriș, coacăză, zmeură și alte pomușoare delicioase, este în continua creștere și a ajuns la peste 600.
Printre cei, care au stat la începuturile dazvoltării ramurii, sunt Valerian Malai și Rodica Frunze din Negurenii Teleneștilor. Au pornit-o prin anii 2094, cu fondarea pepinierii de coacăză, zmeură, agriș, mure devremi și târzii ca să ajungă să cultive și alte plante exotice, cum ar fi cornul altoit: Galben, Elegant și de Baimaclia. Pepiniera cu sere din preajma Negurenilor are peste 10 hectare, activitatea acestor producători de material săditor este bine cunoscută, întreprinderea fiind vizitată frecvent de către începători și cultivatori de pomușoare cu experiență. La festival, Valerian Matei și Rodica Frunze propun chișinăuienilor cele mai alese fructe, crescute pe loturile experimentale și de producție.
Elena Vetrici și Dorel Călmățui de la Chirileni, Ungheni au o altă specializare. Ei cultivă goji, o cultură exotica, necunoscută pe meleagurile noastre. Sunt unicii pe plaiul nostru, specializați de șase ani în cultivarea acestei culturi. Fructele conţin vitamina C, conținutul este de 400 de ori mai mare ca într-o portocală, carotină, care cu mult depăşește cantitatea ei în morcov. Din frunzele uscate se poate prepara ceai, care deţine toate calităţile unui ceai verde. Ei au plantat 200 de puieţi aduși din România. Este o afacere de perspectivă, care merită să fie dezvoltată şi în Moldova, precum se face în România sau în China. Toate aceste informații, vizitatorii expoziției le obțineau de la Dorel Călmățui, care a mai povestit că pe lângă cultivarea fructelor și pomușoarelor, ”Bia Dar” mai crește material săditor de goji, întreprinderea mai dispune de linii de procesare și îmbutiliere a sucurilor, de uscare a fructelor, astfel că la la festival, cumpărătorii au avut posibilitatea nu doar să facă cunoștință cu activitatea afacerii agricole dar și să procure din variata gamă de produse originale de cea mai înaltă calitate.
La evenimentul desfășurat pe bulevardul Mircea cel Bătrân din capitală sâmbăta și duminica trecută și zeci de apicultori au prezentat produsele delicioase, apreciate mult de către vizitatori. Numărul albinarilor este mereu în creștere, iar activitatea lor devine tot mai variată. Afirmația-i confirmată și de către unul din participanții la festiva, Ion Sobol, care a reprezentat Gospodăria Țărănească ”Stupina Codrilor” din Bravicea, Călărași. Pe lângă faptul că îngrijesc de 250 de stupine, membrii familiei mai au în permanenta grijă și extinderea afacerii. Chiar în vara anului curent ei au construit și au dat în exploatare două căsuțe apicole, inaugurând astfel sezonul turistic. Doritorii au posibilitatea de a se relaxa chiar la prisacă. Aici, pe lângă tratament, pacienții pot să procure nu doar miere, dar și polen, lăptișor de matcă și de trântor, alte produse tămăduitoare. De altfel, aceste produse erau expuse și la vitrina inproviazată de la festival, fiind procurate de către chișinăuienii, care au apreciat la justa valoare munca agricultorilor, fiindcă oamenii satelor nu doar le-au creat o relaxare în zilele de odihnă, dar le-au propus și produse de o valoare nutritive și un gust incomparabil cu cel din magazinele alimentare.
Constantin Rotaru
