În numărul trecut al gazetei noastre, în prima pagină am publicat un material informativ despre totalurile guvernării timp de doi ani a PAS-ului. Am adus la cunoștința cititorilor noștri fragmente din discursurile rostite într-un miting improvizat din fața Parlamentului de Președintele legislativului, Igor Grosu, care e și președinte al partidului de la guvernare și Dorin Recean, actualul șef al guvernului. Demnitarii au vorbit cu lux de amănunte despre măsurile întreprinse în scop de aderare la Uniunea Europeană, despre începutul anevoios al reformei în justiție, despre retragerea din CSI și iarăși despre necesitatea aderării la UE, eveniment, preconizat pentru anul 2030.
Menționăm din start, că acțiunile întreprinse în scop de apropiere de familia europeană și integrare în lumea civilizată merită toată lauda și, pe bună dreptate, sunt apreciate de către cei neîndoctrinați de propaganda rusească. Ce-i drept, ne cam pune în gardă termenul de 7 ani, care ni se impune, fiindcă în acest răstimp, multe s-ar putea întâmpla. Dar, deoarece n-avem de ales, ne împăcăm și cu această condiție, doar că să nu rămână aderarea o simplă promisiune și bună intenție, cum s-a mai întâmplat altădată.
La tema raportului asupra activității de doi ani a PAS-ului revenim, însă, din alte considerente. Cam tot, despre ce s-a vorbit, este important și necesar, dar… ține de viitor. Planurile-s mărețe și de bună perspectivă, însă, oricât de optimiști ar fi locuitorii de pe aceste meleaguri, ei nu pot exista doar cu gândul la ziua de mâine. Iar astăzi, mulți dintre concetățenii noștri se confruntă cu mari și complicate probleme, acele probleme, soluționarea cărora ține numai de competența guvernării. Oamenii ar vrea să afle, spre exemplu, de ce în țara noastră agrară, sunt cele mai scăzute prețuri la achiziția produselor agricole și cele mai mari prețuri în magazinele și piețele alimentare din țările din regiune. Ar prezenta interes, cred, răspunsul la întrebarea, de ce funcționarii de rang înalt (cu excepția Președintei de țară) beneficiază de salarii de 4-5 sau 10 ori mai mari decât media pe țară, în timp ce economia e în criză profundă? Și dacă nu se reușește revigorarea ramurilor de producție, ( sunt și cauze obiective) de ce întreținem un aparat enorm de funcționari și controlori, care ar putea fi implicați în producție și, poate, ar aduce un real folos societății și țării? Ar fi mult apreciat și un răspuns la întrebarea ce au de gând să întreprindă demnitarii pentru a stăvili cât de cât exodul din țară și pentru a crea noi locuri de muncă?
Acestea-s doar câteva dintre cele multe întrebări, care-i frământă pe cei, care nu-s indiferenți față de evoluția lucrurilor pe această bucată de pământ. Evident, că în alocuțiunile rostite, ne așteptam ca cel puțin parțial, să fie reflectate concret și unele din subiectele actuale, dintre cele mai stringente. Și nu doar reflectate, dar și expuse acțiunile detaliate, ce urmează a fi întreprinse pentru ameliorarea stării de lucruri, în special în îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Nu de alta, dar timpul trece vertiginos, următorii doi ani se vor scurge neobservați iar un alt raport, dar cu conținut asemănător celui prezentat săptămâna trecută, nu cred că-i va satisface nici pe cei mai fideli simpatizanți ai PAS-ului.
Constantin Rotaru
