Deja mai bine de un deceniu, locuitorii orașului și raionului Cantemir, dar și cei din județul Vaslui, care caută soluţii de revigorare economică a zonei, așteaptă realizarea proiectului de modificare a podului feroviar Cantemir-Fălciu, nefolosit de ani buni, prin adăugarea unei căi rutiere, scurtând, astfel, distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău cu cca 150 km. Problema se află în vizorul Ministerului Dezvoltării Regionale de la București, este studiată și, precum demonstrează investigațiile, urmează a fi identificate mai multe soluții pentru a trece la rezolvarea practică a proiectului. La moment, în așteptare sunt și locuitorii și agenții economici de pa abele maluri ale Prutului.
…Staţia Căii Ferate Fălciu (județul Vaslui), România, nu este folosită şi degradează de la o zi la alta, pentru că din 2012, nici un operator feroviar de călători/marfă nu a mai fost interesat de această rută peste Prut. În aceste condiţii, punctul de trecere a frontierei (PTF), în regim feroviar, Fălciu (RO) – Cantemir (RM) nu funcţionează, iar podul care traversează Prutul, construit în 1951, rugineşte de la an la an. Totuşi, locuitorii şi autorităţile locale din teritoriu speră că reluarea activităţii în punctul de frontieră ar putea duce la revigorarea economică a zonei. Pentru aceasta, însă, e necesar ca podul de pe linia Zorleni-Fălciu-Cantemir să permită şi circulaţia autovehiculelor.
Locuitorii mai în vârstă din comunele Țiganca, Gotești, Antonești, Cantemir, dar și din satele comunei Fălciu își amintesc povestirile emoționante ale părinților și buneilor, despre acele poduri peste Prut, pe care localnicii treceau pentru a comercializa produse agricole, meșteșugărești, unelte de gospodărie, flăcăii mergeau, de sărbători, la Fălciu, Murgeni la horă, unii aducând, apoi, în sat mireasa iubită… Același deziderat l-au exprimat, repetat, și locuitori ai satelor din cealaltă parte a Prutului(locuitori din județele Vaslui, Galați, Iași, Suceava și Botoșani-n.n.), care în ultimii ani vin în număr tot mai mare și tot mai organizat, cu ocazia Zilei Eroilor, Zilei Armatei Române etc., la festivitățile de comemorare a eroilor căzuți în luptele pentru Capul de pod Țiganca, în vara lui 1941, aducând cu ei jerbe și buchete de flori la Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Țiganca.
Îmi amintesc de întâlnirea din 2018, cu tinerii din județele Vaslui, Iași și Galați, dar și din localitățile de dincoace de Prut, în cadrul primului eveniment din seria de acțiuni civice dedicate promovării idealului unirii Basarabiei cu România, prin care a fost marcată sărbătorirea Centenarului Marii Uniri din 1918. Acțiunea organizată de Alianța pentru Centenar, a reunit peste 130 de asociații civice, sub mesajul unionist „Basarabia e România”, în colaborare cu Primăria Fălciu. Manifestanții s-au întâlnit în fața primăriei din Fălciu și au desfășurat un Tricolor cu lungimea de 100 de metri, pe care l-au purtat către podul feroviar peste Prut, între comuna Fălciu și orașul Cantemir. A fost o adevărată sărbătoare, de unire dintre frați și surori. Prin această acțiune de amploare, manifestanții le-au cerut autorităților din România și R.Moldova ca podul de la Fălciu-Cantemir, în prezent dezafectat, dar și celelalte 22 de poduri, care în perioada interbelică legau localitățile de pe cele două maluri ale Prutului, să fie reabilitate și să devină funcționale, pentru ca râul să nu mai fie o barieră între frați.
Menționăm că România a devenit principala piață de desfacere pentru produsele și mărfurile moldovenești după embargourile impuse de Moscova, detronând Rusia din topul destinațiilor exporturilor din RM. Deosebit de imperios acest obiectiv – în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. În același timp, și circulația persoanelor de la frontiera moldo-română a crescut semnificativ după liberalizarea regimului de vize cu UE, experții declarând de fiecare dată că interconectarea infrastructurii feroviare și rutiere între România și Republica Moldova are o importanță strategică și vitală pentru aderarea RM la UE.
…Până în anul 2026, se preconizează să avem 9 poduri peste Prutul ce mai desparte R.Moldova de România, desi, cum am zis, au existat mai multe, fiind distruse în timpul războaielor. Cu regret, și podul Cantemir-Fălciu rămâne nefolosit, iar autoritățile întârzie să întreprindă acțiuni concrete în beneficiul locuitorilor de pe cele două maluri. Zeci de solicitări, demersuri, memorii au fost trimise de autoritățile din Cantemir și Fălciu în adresa Guvernelor de la Chișinău și București.
Urmare a adresărilor, s-a reușit de a efectua un studiu de prefezabilitate, Institutul de Proiectări “Intexnauca” SA din Chișinău urmând a elabora proiectul tehnic de reprofilare a podului feroviar, care este unul funcțional, pentru a permite și circulația transportului rutier dintre cele două maluri ale Prutului. Deschiderea accesului auto spre județul Vaslui și, implicit, spre piața Uniunii Europene este cu perspective promițătoare: doar numai printre beneficiarii din partea R.Moldova fiind populația a 9 raioane din sud-estul țării. Studiul de prefezabilitate arată că ar fi nevoie de cel mult 4 mln euro(cu tot cu asfaltarea drumului de acces spre pod, unde funcționa un punct de trecere și post vamal, aceste lucrări urmând a fi realizate de partea moldovenească – n.n.).
Proiectul prevede reabilitarea podului existent în pod pentru transport auto și pietonal, reparaţia drumului auto cu o lungime de 1600 metri, care duce către pod, lucrări de renovare a infrastructurii existente pe teritoriul raionului Cantemir, care este defavorizat din punctul de vedere al posibilităților de cooperare transfrontalieră şi este situat în imediata apropiere de hotarul cu România şi, implicit, al Uniunii Europene și care ar facilita cooperarea transfrontalieră în arealul descris, stimulând dezvoltarea economică a regiunilor de pe ambele maluri. Nu ne rămâne nimic altceva de făcut decât să sperăm că în timpul cel mai apropiat, carul se va mișca, din loc așa precum s-a întâmplat la Leova, unde deja este functional podul plutitor peste Prut, construit în primul rând, datorită ajutorului financiar al României.
Ion Domenco
